 |
 |
 |
 |
ALTERNATIVE CURRICULARE PENTRU EDUCATIA FIZICA SCOLARA
Conf.univ.dr. MONICA STANESCU
Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport Bucuresti
Prof. MONICA GULAP
Colegiul National „Iulia Hasdeu', Bucuresti
Cuvinte cheie: curriculum, educatie fizica, instruire, tenis de masa
Rezumat
Actuala reforma a invatamantului preuniversitar impune, la nivelul liceului, o noua abordare a educatiei fizice, care sa permita elevilor sa participe la un proces de instruire bazat pe oferta si optiune, parcurgand astfel trasee particulare de invatare.
In aceasta lucrare, autorii ofera un model de abordare metodica a tenisului de masa, model a carui eficienta este verificata prin aplicarea la nivelul unei clase de elevi de liceu. Evidentiind contributia pe care aceasta ramura de sport si-o aduce atat la cresterea atractivitatii lectiei de educatie fizica, cat si la dezvoltarea motricitatii generale a elevilor, lucrarea militeaza pentru valorificarea in mai mare masura a autonomiei de care dispun profesorii de educatie fizica, inclusiv in ceea ce inseamna stabilirea ramurilor de sport din care se aleg continuturile pentru realizarea obiectivelor cadru si de referinta ale programelor scolare.
Introducere
Aplicarea reformei invatamantului a determinat mutatii majore de natura organizatorica si curriculara, in mod deosebit la nivelul invatamantului liceal. Fata de invatamantul gimnazial, unde predarea educatiei fizice se realizeaza relativ unitar, la liceu se impune o noua abordare, astfel incat elevii sa participe la procesul de instruire cu trasee de invatare speciale.
In acelasi timp, apare si necesitatea elaborarii unui nou concept de proiectare si realizare a demersului didactic, bazat pe noi orientari curriculare. Una dintre cerintele fundamentale ale reformei este aceea ca elevul sa fie prezent in centrul preocuparilor didactice ale profesorului. Posibilitatile de a veni in intampinarea intereselor manifestate de elevi fata de disciplina educatie fizica sunt multiple si deosebit de atractive. Prin continuturile specifice, educatia fizica poate indeplini aceasta cerinta mai mult decat oricare alta disciplina scolara.
Argumentul des invocat, cum ca elevii de liceu nu mai au dorinta de a practica exercitiul fizic, este fals. Ca este asa, sta marturie prezenta masiva a acestora in salile de fitness si aerobic. Astfel ca la intrebarea daca scoala poate oferi astfel de activitati se poate raspunde afirmativ, si nu numai pentru cele doua categorii de activitati mai sus mentionate, ci si pentru altele care pot fi la fel de atractive.
Ar fi de preferat ca predarea educatiei fizice sa iasa din schemele 'clasice' si sa ofere mai multe alternative de continuturi, care sa favorizeze adoptarea din partea elevilor a unor atitudini si comportamente favorabile disciplinei, concretizate inclusiv in frecventarea lectiilor si renuntarea la scutirile medicale.
Ne vom referi in prezenta lucrare la posibilitatea de includere a tenisului de masa in gama activitatilor sportive atractive, care sa satisfaca in egala masura cerintele curriculare, cat si 'exigentele sportive' ale liceenilor.
Tenisul de masa este unul dintre sporturile de sala cu cea mai larga participare. Face parte din categoria sporturilor olimpice si poate fi practicat atat in activitati competitionale, cat si ca activitate de relaxare si sanogena. Prin continuturi specifice si conditii materiale necesare, tenisul de masa poate fi considerat un 'sport pentru toti'. Poate fi practicat de tineri si batrani, de barbati si femei, de cei cu o conditie fizica buna sau mai putin buna, de cei integri din punct de vedere fizic, dar si de cei cu dizabilitati. Cu alte cuvinte, oricine poate practica si se poate bucura de acest joc.
In vederea sustinerii oportunitatii includerii acestei ramuri de sport in oferta curriculara a catedrelor de educatie fizica, prezentam, in continuare, studiul realizat la Colegiul National 'Iulia Hasdeu' din Bucuresti. In conditiile unei baze materiale sarace si a unei sali necorepunzatoare, care nu permitea desfasurarea lectiilor de educatie fizica in interior, tenisul de masa a reprezentat solutia pentru depasirea acestor obstacole materiale.
De asemenea, popularitatea de care se bucura in ultimii ani tenisul de masa in Romania, dobandita prin prisma rezultatelor sportivilor nostri pe plan international, a condus la facilitarea demersului nostru, elevii dovedind un real interes pentru initierea in tainele sportului cu mingea de celuloid.
Pornind de la urmatoarele premise:
jocurile sportive, in general, si implicit tenisul de masa, exercita o atractie deosebita asupra acestei categorii de varsta; posibilitatea de aplicare a continuturilor specifice jocurilor sportive in activitatea independenta a elevilor situeaza aceste ramuri de sport pe prima pozitie in preferintele lor ;
tenisul de masa reprezinta una dintre primele optiuni pentru practicarea exercitiilor fizice si la nivel universitar (L.Becea, T.Wesselly, 2005), astfel ca abordarea lui la nivel liceal poate pune bazele continuitatii participarii la lectiile de educatie fizica, am verificat eficienta unei linii metodice destinate invatarii tenisului de masa in lectia de educatie fizica din invatamantul liceal.
Ipoteza cercetarii
In investigatia noastra, ne-am propus verificarea ipotezei conform careia particularitatile de crestere si dezvoltare ale elevilor de liceu permit abordarea continuturilor specifice tenisului de masa si obtinerea unor progrese semnificative la nivelul insusirii acestora.
Obiectivele si sarcinile cercetarii
In acest sens, obiectivele generale ale cercetarii au vizat: elaborarea unei linii metodice destinate invatarii elementelor de baza ale tenisului de masa de catre elevii din ciclul liceal, oferirea unor continuturi alternative pentru lectiile de educatie fizica, posibil a fi predate si de profesori de educatie fizica cu alta specializare decat tenis de masa, prezentarea unor probe de control adaptate ramurii de sport ce urmeaza a fi predata.
Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, am avut in vedere realizarea urmatoarelor sarcini: stabilirea clasei de elevi la care urma sa se predea tenisul de masa; stabilirea nivelului de dezvoltare motrica a elevilor inclusi in experiment; alcatuirea programului de instruire si aplicarea lui in concordanta cu scopul cercetarii; verificarea eficientei programului de interventie prin prisma rezultatelor obtinute la verificarile finale; finalizarea cercetarii prin redactarea lucrarii.
Subiecti
Cercetarea intreprinsa pentru verificarea ipotezelor de lucru a cuprins o clasa a IX-a de la Colegiul National 'Iulia Hasdeu', Bucuresti, insumand un numar de 28 de elevi, 20 de baieti si 8 fete, care au beneficiat, prin planul de invatamant, de doua lectii de educatie fizica pe saptamana in trunchiul comun de discipline. Mentionam ca elevii care au facut subiectul investigatiei noastre nu au mai practicat tenisul de masa intr-un cadru organizat si nici nu au mai beneficiat de asistenta tehnica de specialitate. De-a lungul experimentului, elevii au exersat pe perechi constituite dupa criteriul nivelului de cunostinte solicitate de practicarea acestui sport.
Metodele de cercetare utilizate
Demersul stiintific a debutat cu documentarea bibliografica, prin care au fost obtinute informatii si cunostinte din domeniul pedagogiei si psihologiei scolare, teoriei si metodicii educatiei fizice scolare, tenisului de masa si metodologiei cercetarii stiintifice.
In cadrul experimentului formativ, variabila independenta a fost reprezentata de continuturile specifice tenisului de masa, modificarile la nivelul variabilei dependente fiind evidentiate prin progresul la nivelul dezvoltarii motricitatii specifice si a celui de insusire a procedeelor tehnice.
Metoda statistico-matematica a stat la baza prelucrarii datelor obtinute dupa aplicarea probelor de control. Au fost calculati urmatorii indicatori statistici: media aritmetica x; dispersia (Sd); abaterea standard (S); testul de semnificatie a diferentelor dintre medii 't' Student. Pentru calcularea acestor indicatori statistici a fost utilizat programul de calcul statistic SPSS.
Probele motrice aplicate esantionului de cercetare pot fi incadrate in doua categorii – probe pentru evaluarea nivelului de motricitatea specifica (P1,P2, P3) si probe pentru stabilirea nivelului de insusire a continutului jocului de tenis de masa (P4, P5). Aceste probe au fost:
P1. Deplasare laterala cu pasi adaugati (10x4m): executantul se plaseaza inapoia uneia dintre cele doua linii trasate la 4 metri una de cealalta; la semnal sonor executantul incepe deplasarea laterala cu pasi adaugati in viteza maxima pana la cealalta linie pe care o depaseste cu ambele talpi, continuand apoi alergarea in sens invers; se executa 10 repetari; se inregistreaza timpul realizat.
P2. Sarituri cu coarda: elevul va executa in 15 sec. sarituri cu coarda ('saritura boxerului'), in viteza maxima; se va inregistra numarul de repetari.
P3. Tinerea mingii pe paleta cu forehand-ul si cu reverul: elevii vor lovi succesiv mingea pe paleta de pe loc, alternativ cu forehand-ul si cu reverul; se inregistreaza numarul de executii fara greseala.
P4. Serviciul plat cu forehand-ul: elevii vor executa 10 servicii plate cu forehand-ul, plasate in ultima treime a mesei marcata prin trasarea unei linii. Se inregistreaza numarul serviciilor executate regulamentar si conforme cu conditiile precizate mai sus.
P5. Jocul de mijloc cu forehand-ul si cu reverul. Elevii vor executa 15 lovituri combinate - cu forehand-ul directionate spre forehand-ul advers si cu reverul directionate spre reverul advers, avand ca partener profesorul. Se inregistreaza numarul de executii corecte.
Organizarea cercetarii si planificarea pregatirii
In anul scolar in care a fost realizat experimentul, Colegiul National 'Iulia Hasdeu' din Bucuresti dispunea de o baza materiala care include un teren de handbal si unul de volei, o sala amenajata pentru practicarea gimnasticii (spaliere, saltele de gimnastica, lada de gimnastica), cu dimensiuni 12m/7m situata la subsolul cladirii; tot aici, pe un hol de 25m/6m au fost amplasate 3 mese de tenis de masa unde s-a putut pune in aplicare experimentul nostru, in incercarea de a gasi o solutie atractiva pentru lectiile de educatie fizica desfasurate in conditii improvizate. Demersul nostru experimental s-a derulat pe parcursul a trei etape:
Etapa 1 a avut loc intre 1 si 5 noiembrie 2003 si a avut ca sarcini: evaluarea initiala la probele de motricitate specifice si la cele pentru determinarea nivelului de insusire a deprinderilor motrice din tenisul de masa.
Etapa 2 s-a derulat intre 8 noiembrie si 12 decembrie 2003 si a constat in aplicarea programului de instruire, avand drept scop invatarea eficienta a tenisului de masa in lectia de educatie fizica.
Etapa 3 s-a derulat intre 15 si 19 decembrie 2003 si si-a propus sa evidentieze modificarile care s-au produs de-a lungul cercetarii la nivelul componentelor analizate: probele de motricitate si nivelul insusirii deprinderilor specifice tenisului de masa.
Planificarea pregatirii
O conditie esentiala pentru un proces de instruire stiintific este aceea de a elabora o planificare ce poate fi realizata in concordanta cu particularitatile elevilor, cu obiectivele de instruire (generale si specifice) si baza materiala disponibila. Vom prezenta, mai jos, obiectivele de instruire, generale si specifice, precum si sistemele de actionare utilizate.
Obiective de instruire generale:
- insusirea elementelor tehnico-tactice care sa faca posibila practicarea jocului de tenis de masa in conditii optime;
- formarea unei atitudini pozitive fata de practicarea acestei ramuri de sport.
Obiective de instruire specifice:
In plan motric: dezvoltarea calitatilor motrice specifice.
In plan tehnico-tactic: insusirea continuturilor specifice care sunt prezentate in planul calendaristic.
In plan psihologic:
Sfera cognitiva: cunoasterea regulilor de desfasurarea jocului de tenis de masa; insusirea terminologiei de baza; dezvoltarea capacitatii de autoevaluare.
Sfera afectiva: dezvoltarea modestiei, a capacitatii de autoevaluare; dezvoltarea vointei; cultivarea fair-play-ului.
Sfera sociala: dezvoltarea capacitatii de cooperare si stabilire a relatiilor in cadrul si in afara jocului.
Plan calendaristic cu continuturi specifice tenisului de masa
(extras din Planul calendaristic, sem. I, anul scolar 2003-2004)
|
Nr. sapt/ lectie |
Teme si obiective operationale
|
Sisteme de actionare codificate |
|
8 1-2 |
Acomodarea cu mingea si paleta – sa mentina priza corecta a paletei Deplasarea specifica – sa execute deplasare specifica din pozitia de baza Jocul de mijloc – sa execute jocul de mijloc mentinand priza corecta in timpul executiei. |
T.M1X1; T.M2X1; T..M3X1; T.M6X2; T.M4X2; T.M8X1; T.M16X2; T.M17X2; T.M9X2 |
|
9 3-4 |
Deplasarea specifica - sa execute deplasare specifica din pozitia de baza, in timp cat mai scurt Serviciu simplu cu forehand – sa execute serviciul respectand conditiile regulamentare Jocul de mijloc – sa joace la mijloc, din forehand, directionand mingile spre terenul advers |
T.M5X2; T.M7X1 T.M10X2; T.M9X1; T.M10X1; T.M.18X2; |
|
10 5-6 |
Serviciul simplu cu forehand – sa execute serviciul plasand mingea in anumite zone Jocul de mijloc – sa execute jocul de mijloc cu reverul, mentinand priza corecta in timpul executiei |
T.M12X2 T.M10X1; T.M20X2 |
|
11 7-8 |
Serviciul simplu cu reverul – sa execute serviciul cu reverul respectand conditiile regulamentare Jocul de mijloc – sa execute jocul de mijloc din rever, cu accent pe directionarea corecta a mingii Deplasarile specifice – sa execute deplasarile specifice in timpul jocului |
T.M11X2; T.M21X1; T.M22X1; T.M23X1; T.M6,7,8X1 |
|
12 9-10 |
Jocul de mijloc – sa execute jocul de mijloc combinat, forehand si rever, pozitionand mingea la fiecare lovitura Contrele de forehand – sa execute contrele de forehand de langa masa, folosind priza usor 'inchisa' Deplasarile specifice – sa execute deplasari specifice in cadrul jocului combinat |
T.M9X1; T.M24X1; T.M25X1 T.M26X1; T.M27X1 T.M5X1 |
|
13 11-12 |
Serviciul cu forehandul – sa utilizeze acest tip de serviciu in jocul de simplu si de dublu Jocul de mijloc combinat – sa realizeze jocul de mijloc prin alternarea loviturilor de forehand si rever Contrele de rever – sa execute contrele de langa masa cu reverul, mentinand priza usor 'inchisa' Deplasarile specifice – sa execute deplasarile specifice in cadrul jocului de mijloc combinat |
T.M14X1; T.M25X1; T.M26X1; T.M27X1 T.M29X1; T.M27X1; T.M5X1; T.M28X1; |
|
14 13-14 |
Serviciul cu reverul – sa foloseasca eficient acest procedeu in jocul de simplu si de dublu Jocul de mijloc simplu liber – sa foloseasca acest joc eficient in functie de particularitatile adversarilor Contrele de forehand si de rever – sa execute contrele cu directionare libera |
T.M15X1; T.M27,28X1 T.M27,28X2
|
|
15 15-16 |
Probe de control: P1-P2; P3, P4, P5. |
T.M2; T.M5; T.M7; T.M12; T.M18 |
Sisteme de actionare aplicate la clasa participanta la experiment
(T.M. 1 - 28)
Esalonarea temelor s-a facut pe parcursul unui ciclu tematic de 16 lectii. In cadrul sistemelor de actionare, s-a lucrat individual, in perechi si in coloana, folosindu-se 3 mese de tenis, 12 palete de tenis de masa, 10 mingi de tenis de masa. La testarea initiala si finala, s-au aplicat sistemele T.M.2, T.M5, T.M7, T.M12, T.M18.
T.M1 – lovirea succesiva a mingii pe paleta, separat cu forehand-ul si cu reverul, de pe loc, din mers si din alergare;
T.M2 – lovirea succesiva a mingii pe paleta alternativ cu forehand-ul si cu reverul, de pe loc, din mers, din alergare;
T.M3 – stafeta cu lovire succesiva a mingii pe paleta - din alergare pe o distanta de 10m; formatia de lucru: 4 siruri a cate 7 jucatori;
T.M4 – stafeta cu deplasare laterala cu pasi adaugati pe distanta de 10 m; formatia de lucru: 4 siruri a cate 7 jucatori;
T.M5 – deplasare laterala cu pasi adaugati intre 2 linii paralele la 4 m distanta, 10x; formatia de lucru: 4 linii cate 7 jucatori; subiectii incep executia cand linia anterioara a terminat alergarea 10x4 m;
T.M6 – din pozitie de baza la masa de joc, cu paleta in mana, 2 pasi lateral stanga cu imitarea loviturii de rever, apoi 2 pasi lateral dreapta, cu imitarea loviturii din forehand; 4x; la fiecare masa de joc sunt repartizati cate 9 elevi impartiti la ambele suprafete de joc ale meselor;
T.M7 – saritura la coarda a 'boxerului' in 15 sec in viteza maxima; 4 serii; pauza intre serii 50 sec;
T.M8 – din pozitie de baza, deplasari laterale stanga-dreapta, inainte-inapoi cu pasi adaugati cu opriri la semnal auditiv; se executa frontal; formatia de lucru: coloana de gimnastica; 4x30 sec.
T.M9 – jocul 'sirul jucator'. Profesorul este partenerul de joc al unui sir de elevi care lovesc mingea in ordinea indicata de formatia respectiva, dupa care alearga la coada sirului asteptandu-si din nou randul. Varianta: eliminarea treptata a elevilor care au comis cate trei greseli;
T.M 10 – jocul 'rotativa' cu lovire mingii din rever (deplasarea in jurul mesei de la stanga la dreapta), din forehand (deplasarea in jurul mesei de la dreapta spre stanga) din forehand si rever; elevii sunt impartiti in mod egal la cele trei mese asezati in doua siruri, fata in fata. Dupa ce a lovit mingea, fiecare elev va alerga in viteza cea mai mare la coada sirului opus unde va lovi mingea continuand sa se roteasca astfel permanent in jurul mesei. Gradul de dificultate a jocului creste odata cu eliminarea jucatorilor care au comis 3 greseli.
T.M10 – serviciul cu forehand-ul sub forma simpla care cuprinde aspecte generale de ordin regulamentar, urmarindu-se realizarea contactului initial al mingii cu jumatatea proprie de masa, astfel incat in continuare mingea sa sara peste fileu si sa cada pe jumatatea de masa a adversarului; fiecare elev are de executat 5 servicii;
T.M11 – idem 10, cu reverul;
T.M12 – serviciul cu forehand-ul in diferite 'zone' insemnate cu creta pe masa de joc; fiecare elev are de executat 10 servicii;
T.M13 – idem 12, cu reverul;
T.M14 – serviciul taiat cu forehand-ul, partenerul face preluarea serviciului liber; pe perechi; 10x;
T.M15 – idem 14, cu reverul;
T.M16 – joc de mijloc forehand directionat in diagonala spre forehand-ul advers; pe perechi; 10x;
T.M17 – joc de mijloc forehand directionat in linie spre reverul advers; pe perechi; 10x;
T.M18 – joc de mijloc forehand dirijat alternativ diagonal si linie spre forehand-ul, respectiv reverul advers; pe perechi; 10x;
T.M19 – joc de mijloc forehand liber dirijat; pe perechi; 15x
T.M20 – joc de mijloc rever din jumatatea stanga a mesei, cu o directionare a mingii diagonal, spre reverul advers; pe perechi; 10x;
T.M21 – joc de mijloc rever directionat in linie spre reverul advers; pe perechi; 10x;
T.M22 – joc de mijloc rever dirijat alternativ diagonal si linie spre reverul, respectiv forehand-ul advers; pe perechi; 10x;
T.M23 – joc de mijloc rever liber dirijat; pe perechi; 15x;
T.M24 – joc de mijloc combinat: forehand si rever; pe perechi; 5min;
T.M25 – joc de simplu pana la 6; fiecare jucator dispune de 2 servicii; pe perechi;
T.M26 – joc de simplu pana la 6; dupa ce fiecare jucator loveste de 2x alternativ forehand si rever, este permisa o lovitura decisiva pentru obtinerea punctului; pe perechi.
T.M27 – joc de simplu pana la 11 in conditii regulamentare; pe perechi;
T.M28 – joc de dublu – concurs;
T.M29 – contre de forehand si de rever executate din apropierea mesei.
Rezultate si interpretarea lor
Prezentam, mai jos, rezultatele investigatiei noastre, precum si interpretarea statistica. Aplicarea probelor de motricitate au permis obtinerea urmatoarelor rezultate (tabelul1):
La proba de deplasare specifica (P1), elevii au obtinut la prima testare o valoare medie de 15.46 sec, progresand in medie cu 0.11 secunde la a doua testare (tabelul 2). Aplicand testul Student, s-a constatat ca valoarea variabilei t este mai mare decat valoarea sa tabelara (6.3 > 2.05), la pragul de semnificatie p = 0.05, ceea ce inseamna ca diferenta aparuta intre cele doua testari este semnificativa. (grafic nr.1)
Tabelul 1
Rezultatele obtinute la probele de control deplasare laterala
cu pasi adaugati (P1) si sarituri cu coarda (P2)
|
Nr.crt. |
Initiale nume si prenume |
P1i (sec) |
P1f (sec) |
P2i (sec) |
P2f (sec) |
|
1 |
A.I |
15.1 |
15.0 |
43 |
45 |
|
2 |
A.G |
15.4 |
15.2 |
43 |
44 |
|
3 |
A.S |
15.1 |
15.1 |
42 |
44 |
|
4 |
B.R |
16.0 |
15.7 |
40 |
43 |
|
5 |
B.T |
16.2 |
16.0 |
39 |
42 |
|
6 |
B.B |
15.7 |
15.5 |
41 |
41 |
|
7 |
C.A. |
15.1 |
15.0 |
41 |
43 |
|
8 |
C.G |
15.0 |
14.8 |
41 |
42 |
|
9 |
C.M |
14.9 |
14.9 |
42 |
45 |
|
10 |
C.J |
15.3 |
15.1 |
40 |
42 |
|
11 |
D.T |
15.2 |
15.1 |
40 |
41 |
|
12 |
D.C |
15.9 |
15.5 |
39 |
41 |
|
13 |
D.L |
15.8 |
15.6 |
40 |
40 |
|
14 |
D.A. |
15.8 |
15.7 |
39 |
41 |
|
15 |
F.A |
15.1 |
15.1 |
41 |
42 |
|
16 |
F.L |
15.0 |
15.0 |
42 |
44 |
|
17 |
F.G |
15.6 |
15.5 |
41 |
41 |
|
18 |
G.M |
16.2 |
16.0 |
39 |
40 |
|
19 |
G.G |
16.4 |
16.3 |
39 |
40 |
|
20 |
G.I |
16.0 |
16.0 |
38 |
40 |
|
21 |
G.V |
15.8 |
15.4 |
40 |
41 |
|
22 |
L.R |
15.8 |
15.6 |
40 |
40 |
|
23 |
L.O |
15.1 |
15.0 |
44 |
45 |
|
24 |
M.M |
15.0 |
15.0 |
45 |
46 |
|
25 |
M.N |
15.0 |
14.8 |
45 |
45 |
|
26 |
N.S |
15.1 |
14.8 |
44 |
45 |
|
27 |
S.T |
15.1 |
14.9 |
44 |
46 |
|
28 |
S.E |
15.4 |
15.0 |
44 |
45 |
Tabelul 2
Valorile principalilor indicatori statistici ai rezultatelor obtinute
la proba de control P1
|
Proba |
Nr. subiecti |
Testare |
SD |
Testul „t' |
||
|
Ti |
Tf |
Calculat |
Tabelar |
|||
|
P1 |
28 |
15,46 |
15,30 |
0.1 |
6.3 |
2.05 |
La proba de sarituri cu coarda (P2), elevii au obtinut la prima testare o valoare medie de 41,28 executii, progresand cu 1,36 repetari la a doua testare (tabelul 3). Dupa aplicarea testului Student, s-a constatat faptul ca valoarea variabilei „t' este mai mare decat valoarea sa tabelara, la pragul p = 0.05, astfel incat se poate afirma existenta unei influente semnificative a demersului nostru metodologic.
 |
Tabelul 3
Valorile principalilor indicatori statistici ai rezultatelor obtinute
la proba de control P2
|
Proba |
Nr. subiecti |
Testare |
SD |
Testul „t' |
||
|
Ti |
Tf |
Calculat |
Tabelar |
|||
|
P2 |
28 |
41,28 |
42,64 |
0.91 |
7,9 |
2.05 |
Rezultatele obtinute de elevi la probele destinate evaluarii nivelului de insusire a tehnicii sunt prezentate in tabelul 4.
 |
Tabelul 4
Rezultatele obtinute la probele de control tinerea mingii pe paleta cu forehand-ul si cu reverul (P3), serviciul plat cu forehand-ul (P4) si jocul de mijloc
cu forehand-ul si cu reverul (P5)
|
Nr. crt. |
Initiale nume si prenume |
P3i Nr.rep. |
P3f Nr.rep. |
P4i Nr.rep. |
P4f Nr.rep. |
P5i Nr.rep. |
P5f Nr. rep. |
|
1 |
A.I |
30 |
35 |
5 |
8 |
8 |
12 |
|
2 |
A.G |
34 |
39 |
6 |
9 |
10 |
14 |
|
3 |
A.S |
29 |
33 |
3 |
5 |
6 |
9 |
|
4 |
B.R |
25 |
30 |
2 |
5 |
4 |
7 |
|
5 |
B.T |
31 |
35 |
5 |
7 |
9 |
12 |
|
6 |
B.B |
32 |
35 |
5 |
7 |
9 |
12 |
|
7 |
C.A. |
30 |
34 |
4 |
7 |
8 |
11 |
|
8 |
C.G |
31 |
34 |
5 |
8 |
8 |
11 |
|
9 |
C.M |
35 |
40 |
7 |
9 |
10 |
12 |
|
10 |
C.J |
31 |
35 |
5 |
7 |
9 |
12 |
|
11 |
D.T |
30 |
35 |
5 |
7 |
9 |
12 |
|
12 |
D.C |
30 |
35 |
5 |
8 |
9 |
12 |
|
13 |
D.L |
29 |
35 |
4 |
6 |
6 |
10 |
|
14 |
D.A. |
28 |
33 |
3 |
5 |
5 |
9 |
|
15 |
F.A |
27 |
33 |
3 |
5 |
4 |
8 |
|
16 |
F.L |
25 |
32 |
2 |
5 |
3 |
8 |
|
17 |
F.G |
26 |
32 |
3 |
5 |
4 |
7 |
|
18 |
G.M |
29 |
34 |
4 |
6 |
4 |
7 |
|
19 |
G.G |
30 |
34 |
5 |
6 |
5 |
7 |
|
20 |
G.I |
30 |
34 |
5 |
6 |
9 |
11 |
|
21 |
G.V |
29 |
31 |
4 |
6 |
7 |
9 |
|
22 |
L.R |
31 |
33 |
5 |
7 |
9 |
11 |
|
23 |
L.O |
28 |
32 |
3 |
5 |
7 |
10 |
|
24 |
M.M |
30 |
33 |
4 |
5 |
9 |
12 |
|
25 |
M.N |
30 |
34 |
5 |
7 |
10 |
13 |
|
26 |
N.S |
28 |
30 |
3 |
5 |
9 |
11 |
|
27 |
S.T |
27 |
30 |
3 |
5 |
7 |
10 |
|
28 |
S.E |
25 |
30 |
2 |
5 |
6 |
11 |
La proba P3, elevii au inregistrat la prima testare o valoare medie de 29,28 de repetari, progresand cu 4,29 executii la a doua testare (tabelul 5). Testul Student ne-a evidentiat o valoare a lui „t' mai mare decat cea prezentata in tabel (17.8 > 2.05), la pragul p = 0.05 ceea confirma si in acest caz ca diferenta aparuta intre cele doua testari este semnificativa.
Tabelul 5
Valorile principalilor indicatori statistici ai rezultatelor obtinute
la proba de control P3
|
Proba |
Nr. subiecti |
Testare |
SD |
Testul „t' |
||
|
Ti |
Tf |
Calculat |
Tabelar |
|||
|
P3 |
28 |
29,28 |
33,57 |
0.23 |
17.8 |
2.05 |
 |
La proba nr.4 (P4), clasa respectiva a inregistrat la prima testare o valoare medie de 4,10 repetari (tabelul 6). Valoarea calculata a variabilei t fiind mai mare decat cea prezentata in tabel (18.8 > 2.05), la pragul de incredere p = 0.05, sustine faptul ca diferenta dintre cele doua testari este semnificativa.
Tabelul 6
Valorile principalilor indicatori statistici ai rezultatelor obtinute
la proba de control P4
|
Proba |
Nr. subiecti |
Testare |
SD |
Testul „t' |
||
|
Ti |
Tf |
Calculat |
Tabelar |
|||
|
P4 |
28 |
4,10 |
6,28 |
0,60 |
18.8 |
2.05 |
Rezultatele obtinute de elevi la proba P5 sunt prezentate in tabelul 4. Aplicarea testului Student a evidentiat, ca si in cazul probelor anterioare, o diferenta semnificativa intre rezultatele initiale si cele finale, la pragul de semnificatie de 0.05. (tabelul 7, grafic nr.5)
Tabelul 7
Valorile principalilor indicatori statistici ai rezultatelor obtinute
la proba de control P5
|
Proba |
Nr. subiecti |
Testare |
SD |
Testul „t' |
||
|
Ti |
Tf |
Calculat |
Tabelar |
|||
|
P5 |
28 |
7,25 |
10,35 |
0.83 |
19.76 |
2.05 |
Asa cum s-a putut constata, la toate probele de control s-au inregistrat diferente semnificative intre rezultatele initiale si cele finale, fapt ce confirma faptul ca linia metodica propusa conduce la invatarea procedeelor tehnice de baza din tenisul de masa, intr-un ciclu tematic ce a cuprins 14 lectii. (grafic nr.6)
Concluzii
Concluziile desprinse prin prelucrarea si interpretarea datelor obtinute verifica ipoteza cercetarii, marimea esantionului insa nu ne permite generalizarea la nivelul populatiei tinta.
Continuturile specifice tenisului de masa folosite in lectiile de educatie fizica, respectiv deplasarile specifice, serviciul, jocul de mijloc cu forehand-ul si cu reverul, contrele de rever si de forehand, jocul de simplu sunt accesibile elevilor de clasa a IX-a, acestia realizand progrese insemnate in insusirea tehnicii tenisului de masa, lucru demonstrat de rezultatele obtinute la probele tehnice. Activitatea indreptata in scopul invatarii si consolidarii deprinderilor motrice specifice tenisului de masa produce efecte favorabile si in planul motricitatii.
Deprinderile specifice tenisului de masa corespund in mare masura disponibilitatilor fizice si intereselor individuale ale elevilor de liceu, care pot fi orientati catre practicarea la nivel competitional sau recreativ a sportului cu mingea de celuloid.
Un proces de instruire poate fi eficient si atunci cand baza materiala nu ofera conditii optime pentru desfasurarea procesului instructiv-educativ. In cazul nostru, abordarea acestei ramuri de sport a dus la eliminarea scutirilor de la lectiile de educatie fizica, atat fetele, cat si baietii clasei respective participand la activitatile propuse.
Propuneri
Desfasurarea unor lectii de educatie fizica cu continuturi din tenis de masa si rezultatele obtinute ne incurajeaza in formularea unor propuneri referitoare la ameliorarea urmatoarelor aspecte:
Intrucat nu toate liceele dispun de o baza didactica corespunzatoare, profesorul de educatie fizica trebuie sa valorifice in mai mare masura de autonomia profesionala pentru a realiza un demers didactic modern, care sa raspunda nazuintelor si intereselor elevilor de ambele genuri; tenisul de masa poate reprezenta o solutie viabila in acest sens.
Includerea in programele de educatie fizica a unor continuturi specifice tenisul de masa care sa sustina efortul profesorului de proiectare a unor activitati eficiente si atractive.
Sporirea numarului de concursuri de tenis de masa destinate elevilor, organizate atat pe plan local, cat si la nivel judetean/municipal si national; aceste competitii pot avea si rolul de depistare a elevilor talentati si cu posibilitati de angrenare in practicarea sistematica a tenisului de masa.
Includerea in oferta institutiilor de invatamant superior care pregatesc si formeaza profesori de educatie fizica cursuri optionale pentru capacitarea acestora cu tehnici de predare a tenisului de masa in scoala.
Abstract
The actual reform of the Romanian educational system supposes a new approach of school physical education. The education process based on the relation between curriculum offer and request, have to be able to assure the particular education conditions, for each student.
In this paper the authors offer a model of teaching table tennis, as an alternative content for high school physical education. Emphasizing the contribution of this sport branch to the increasing lesson atractivity and to the students motor development, the paper sustains the teachers autonomy that have to be use more and more in designing school physical education for the achievement of syllabus objectives.
Bibliografie
- ANGELESCU, N., Tenis de masa. Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1977
- BECEA, L., WESSELY, T., Disciplina educatie fizica in viziunea studentilor universitatii Politehnica din Bucuresti. In: Conferinta stiintifica „Educatia fizica si sportul universitar – componente ale dezvoltarii complexe si complete ale tinerei generatii. Bucuresti, 2005
- CARSTEA, GH. , Didactica educatiei fizice. Bucuresti, A.N.E.F.S., 2001
- EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Ghid metodologic de aplicare a programelor de educatie fizica si sport,invatamant liceal. Bucuresti, Edit. Fest, 2005
- M.E.C. Consiliul National pentru Curriculum. Bucuresti, 2001
- MYERS, H., Table Tennis. London, Edit. Faber and Faber, 1977
- Programa sectiilor de tenis de masa. Bucuresti, Edit. U.C.F.S., 1967
- Programe scolare pentru clasa a IX a, aria curriculara educatie fizica si sport. M.E.C. Consiliul National pentru Curriculum. Bucuresti, 1999
- Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina educatie fizica si sport. M.E.C. Serviciul National de Evaluare si Examinare. Bucuresti , 1999
- STANESCU, M., Didactica educatiei fizice (note de curs). Bucuresti, A.N.E.F.S., 2005
