STUDIU PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII STRETCHINGULUI IN PREVENIREA ACCIDENTELOR LA JUCATORII DE BASCHET

Conf.univ.dr. CRETU ANTOANETA

Lect.univ.drd. POPESCU ANCA DANA

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport Bucuresti

Cuvinte cheie: stretching, incalzire, refacere, prevenire accidente

Rezumat

Stretchingul, unul dintre procedeele cele mai eficiente de ameliorare a elasticitatii musculare si de crestere a fortei de contractie musculara, actioneaza, in special, asupra elementelor active ale aparatului locomotor – muschi, si mai putin asupra elementelor pasive – tendoane, ligamente, oase.

Utilizate atat in incalzire, cat si in refacerea postefort exercitii de stretching urmaresc mai multe obiective :

- cresterea elasticitatii musculare;

imbunatatirea mobilitatii articulare;

activarea unor grupe musculare care tind sa-si scurteze lungimea in situatiile unor solicitari sportive de durata.

Studiul de fata a fost realizat la echipa de baschet Steaua Bucuresti in perioada august 2004 - ianuarie 2005 pe un lot de 12 sportivi cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani prin analizarea accidentelor de tip traumatic prin metoda chestionarului si prin studierea documentelor medico-sportive. S-a urmarit numarul de accidente (si timpul de recuperare dupa accidentare) survenite in perioada enuntata comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

Prin compararea rezultatelor obtinute in cele doua perioade studiate, s-a evidentiat scaderea frecventei accidentelor traumatice in perioada in care stretchingul s-a efectuat in mod sistematic, organizat si sustinut, atat in incalzire, cat si in refacerea postefort (august 2004 – ianuarie 2005), comparativ cu perioada similara a anului precedent. 

In concluzie, trebuie subliniat faptul ca utilizarea stretchingului in incalzire asigura starea optima necesara sportivilor in vederea obtinerii unei bune performante, in timp ce utilizarea lui in perioada de refacere postefort are rolul de a asigura cresterea elasticitatii musculare si de a accelera eliminarea produsilor locali de catabolism. In acest fel, utilizarea stretchingului in ambele componente ale antrenamentului are efect de prevenire a aparitiei accidentelor de tip traumatic la nivelul aparatului locomotor.

Introducere

Stretchingul, una dintre modalitatile cele mai eficiente de crestere a elasticitatii musculare si a fortei de contractie musculara, este inclus in ultimii ani tot mai frecvent in programele de pregatire ale sportivilor, atat in incalzire, cat si in refacerea postefort.

Stretchingul reprezinta procedeul prin care musculatura este solicitata in sensul alungirii ei, la finalul procesului de intindere musculatura revenind pana aproape de dimensiunea ei initiala. Desi stretchingul actioneaza in special asupra elementelor active ale aparatului locomotor, respectiv muschi, si mai putin asupra elementelor pasive, respectiv tendoane, ligamente, oase, beneficiul utilizarii acestui procedeu este evident la toate nivelurile aparatului locomotor.

Utilizarea exercitiilor de stretching in programul de pregatire al sportivilor urmareste mai multe obiective :

imbunatatirea mobilitatii articulare;

cresterea elasticitatii musculare;

activarea unor grupe musculare care tind sa-si scurteze lungimea in situatiile unor solicitari sportive de durata.

Stretchingul poate fi subimpartit in tehnici pasive, in care intinderea muschiului se realizeaza cu ajutor din afara, si tehnici active, care se realizeaza prin contractia antagonistului muschiului care trebuie intins. Este recomandabil ca inaintea intinderii muschiului sa se efectueze o contractie izometrica, in acest fel ameliorandu-se capacitatea de intindere a muschiului respectiv.

Alegerea grupelor musculare ce trebuie solicitate se face in functie de proba sportiva si de traseele motrice legate de aceasta. In baschet, intinderile vizeaza, in special, musculatura spatelui, muschiul cvadriceps femural, cei trei muschi adductori, muschiul iliopsoas, muschii pectorali, deltoizi (fasciculul anterior) si bicepsi brahiali.

Baschetul este un joc sportiv in care aparatul locomotor este intens utilizat in toate momentele, atat in cele de efort de intensitate maximala, cat si in cele de efort de intensitate submaximala. Pentru jocul de baschet, sunt caracteristice sariturile frecvente si multiple la panou, care solicita foarte mult articulatiile genunchilor, rasucirile, opririle bruste, schimbarile bruste de directie si sprinturile, care solicita, in egala masura, articulatiile genunchilor si ale gleznelor. Solicitarea aparatului locomotor este asimetrica, momentele de prindere a mingiei, de dribling, de pasare sau de aruncare la cos fiind caracterizate prin interventia membrelor superioare simultan cu miscarile ciclice sau aciclice ale membrelor inferioare (sarituri, fente) si cu actionarea segmentului cefalic in cu totul alt ritm, in scopul derutarii adversarului si a eliminarii posibilitatilor acestuia de a anticipa miscarea.

Din aceste motive, in jocul de baschet, accidentele sunt frecvent intalnite, in special entorsele de glezna si de genunchi, care nu rareori determina si leziuni de menisc, si leziunile musculare, de la elongatii pana la rupturi musculare fibrilo-fasciculare sau chiar totale. De aceea, echipa de specialisti care se ocupa de pregatirea sportivilor (medic, kinetoterapeut, antrenor) trebuie sa aiba permanent in vedere intarirea ligamentelor, a tendoanelor si a muschilor, precum si cresterea elasticitatii acestor elemente prin folosirea unor exercitii adecvate.

Ipoteza

Introducerea, in cadrul incalzirii si a refacerii postefort, a tehnicilor de stretching are ca obiectiv ameliorarea metodologiei de antrenament in scopul prevenirii accidentelor si a cresterii performantei sportive. 

Material si metode

Studiul de fata a fost realizat la echipa de baschet Steaua Bucuresti in perioada august 2004 – ianuarie 2005 pe un lot de 12 sportivi cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani.

Analizarea accidentelor macro si microtraumatisme s-a realizat prin folosirea tehnicii chestionarului si a studierii documentelor medico-sportive existente. S-a urmarit numarul de accidente (si timpul de recuperare dupa accidentare) survenite in perioada enuntata comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

Incepand cu luna august 2004, in antrenamentele echipei au fost introduse, in mod organizat, tehnici de stretching atat in incalzire (warm-up) cat si in refacerea postefort (cool-down), intr-un program structurat astfel :

in incalzire – incalzire generala – alergare, joc de picioare, sarituri usoare – 3 minute

stretching static / pasiv pentru toate segmentele – 8 – 10 minute (individual)

– incalzire specifica – stretching dinamic – 10 minute (colectiv)

in refacerea postefort – alergare usoara – 3 minute

– lucru abdominal – 2 minute

– aruncari la cos – 5 – 10 minute

– stretching static – 5 – 1o minute (individual).

In realizarea exercitiilor, s-au avut in vedere urmatoarele aspecte :

stretchingul se executa intotdeauna dupa o incalzire prealabila realizata prin alte metode;

stretchingul se efectueaza inaintea si dupa fiecare antrenament;

stretchingul se incepe cu exercitii usoare, crescandu-se treptat amplitudinea articulara de lucru;

exercitiile de stretching se alterneaza pentru diferitele grupe musculare simetrice;

atingerea pozitiei corecte in cadrul stretchingului pasiv se obtine lent si progresiv pana la perceperea senzatiei de tensiune (nu de durere).

Rezultate

In urma analizarii datelor referitoare la accidentele survenite in perioadele pregatitoare si competitionale din cele doua intervale luate in studiu, au rezultat urmatoarele (tabel 1).

Tabelul 1

 Macro si microtraumatismele aparatului locomotor survenite in cadrul antrenamentelor si competitiilor la echipa de baschet masculin Steaua Bucuresti

Diagnostic august 2003 – ianuarie 2004 august 2004 – ianuarie 2005   Valoare absoluta % Valoare absoluta % Entorse grad I 31 56,3 24 43,6 Entorse grad II 12 63,1 7 36,8 Entorse grad III 3 75,0 1 25,0 Elongatii 47 59,5 32 40,5 Rupturi fibrilo-vasculare 6 60,0 4 40,0 Rupturi musculare totale – – – – Luxatii 3 75,0 1 25,0 Fracturi – – – – Tendinite 34 54,0 29 46,0

Graficul 1- Macro si microtraumatismele aparatului locomotor (%) survenite in cadrul antrenamentelor si competitiilor la echipa de baschet masculin Steaua Bucuresti in perioada VIII 2003 – I 2004

Graficul 2 - Macro si microtraumatismele aparatului locomotor (%) survenite in cadrul antrenamentelor si competitiilor la echipa de baschet masculin Steaua Bucuresti in perioada VIII 2004 – I 2005

Se remarca frecventa crescuta a macrotraumatismelor de gravitate medie – entorse de gradul I si II si elongatii musculare – comparativ cu cele de gravitate mare – entorse de gradul III si luxatii – pentru ambele perioade luate in studiu, ceea ce corespunde cu datele existente in literatura de specialitate. De asemenea, se remarca si frecventa relativ crescuta a microtraumatismelor – tendinite.

Graficul 3 - Macro si microtraumatismele aparatului locomotor (%) survenite

 in cadrul antrenamentelor si competitiilor la echipa de baschet masculin

Steaua Bucuresti

Compararea rezultatelor obtinute in cele doua perioade studiate evidentiaza faptul ca in perioada in care stretchingul s-a efectuat in mod sistematic, organizat si sustinut atat in incalzire, cat si in refacerea postefort (august 2004 – ianuarie 2005), frecventa accidentelor traumatice la nivelul aparatului locomotor a scazut semnificativ, atat pentru macrotraumatisme cat si pentru microtraumatisme.

Concluzii

In concluzie, trebuie subliniat faptul ca o buna incalzire, din care stretchingul trebuie sa faca parte integranta, asigura starea optima necesara sportivilor in vederea obtinerii unei bune performante. De asemenea, in cadrul refacerii postefort, ca si componenta a antrenamentului, aportul stretchingului este valoros in sensul asigurarii, pe de-o parte, a cresterii elasticitatii musculare, iar pe de alta parte, a eliminarii mai rapide a produsilor locali de catabolism. In acest fel, utilizarea stretchingului in ambele componente ale antrenamentului are efect de prevenire a aparitiei accidentelor de tip traumatic la nivelul aparatului locomotor.

Conform opiniei antrenorului principal al echipei Phoenix Suns, Danny Ainge, „utilizarea tehnicilor de stretching la jucatorii de baschet inainte si dupa fiecare antrenament, pe toata perioada sezonului competitional, ajuta al imbunatatirea performantei sportive si la reducerea posibilitatilor de aparitie a accidentelor'.

Abstract

Stretching, one of the most effective ways of improving muscular elasticity and increasing contraction strength acts especially on the active elements of the locomotory apparatus - muscles, and less on passive elements - tendons, ligaments, bones.

 Used both in warming up as well as post effort recovery, stretching exercises have several goals:

• increasing muscular elasticity
• improving joint mobility
• activating some muscular groups that tend to shorten their length in case of long-term effort.

By comparing results, it could be noticed that accident frequency declined in the period when stretching exercises were systematically done.

In conclusion, it should be stressed that performing stretching in warm-up insures the optimal condition for sports performance, whereas in recovery periods it has the role of improving muscular elasticity and accelerating the exit of toxic substances from the organism. In this way, the usage of stretching in both components of training has the effect of preventing traumatic accidents to the locomotory apparatus.

Bibliografie

1. Anderson, B., Stretching, CNEFS, Bucuresti, 1988
2. Namikoshi, T., Presopunctura si stretching, CNEFS, Bucuresti, 1989
3. Namikoshi, T., Shiatsu si stretching, ed. Teora, Bucuresti, 1999
4. Solverborn, A.S., Stretching, CNEFS, Bucuresti, 1988
5. XXX, NBA Power Conditioning, Library of Congress Cataloging and Publication Data, 1997