
EVIDENTIEREA UNOR CARACTERISTICI BIOMOTRICE DE BAZA LA FOTBALISTII JUNIORI
Cercetator stiintific III ANABELA HANI
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE PENTRU SPORT
Cuvinte cheie: caracteristici biomotrice, fotbal, obiectivitate, selectie
Rezumat
Lucrarea de fata isi propune sa deschida o noua perspectiva in abordarea proceselor de selectie si pregatire a fotbalistilor juniori pe baza rezultatelor obtinute la testarile efectuate in cadrul INCS de catre sportivii loturilor nationale. Ne propunem sa prezentam cateva modalitati de evidentiere obiectiva a unor caracteristici biomotrice de baza ale sportivilor, permitand astfel specialistilor accesul la un tip de informatie greu de obtinut prin testele de control fizice obisnuite. Pe baza acestor informatii obiective, se poate diagnostica nivelul de pregatire fizica al sportivilor de la un moment dat, in functie de care se pot lua decizii in procesul de selectie sau se poate concepe un program de antrenament special punandu-se accentul pe dezvoltarea componentelor deficitare in vederea imbunatatirii performantelor.
Introducere
Contextul in care apare lucrarea de fata este unul nu tocmai fericit in ceea ce priveste rezultatele echipelor de juniori de fotbal pe plan international. In incercarea de a gasi solutii viabile, care sa duca la cresterea valorii performantelor fotbalistilor romani, Federatia Romana de Fotbal a considerat necesar sa apeleze si la mijloacele cercetarii stiintifice in domeniul sportului. Astfel, datele utilizate in sustinerea acestei lucrari sunt rezultatul colaborarii dintre INCS si FRF, care consta in testarea periodica a loturilor nationale de juniori si diagnosticarea nivelului de pregatire la un moment dat. Investigatiile efectuate sunt complexe, ele incluzand teste biomotrice, psihologice si biochimice. In studiul de fata, vom face referire numai la aspectele biomotrice. Mentionam faptul ca in cadrul INCS nu s-au mai efectuat masuratori biomotrice pe indivizi sau grupuri de fotbalisti, cercetarea stiintifica in acest domeniu fiind noua.
Scop
Prin prezentarea catorva modalitati de evidentiere obiectiva a unor caracteristici biomotrice de baza la fotbalistii juniori si analizarea rezultatelor individuale si de grup, dorim sa venim in sprijinul antrenorilor si tehnicienilor responsabili de performanta jucatorilor de fotbal care, pe baza informatiilor obiective oferite, greu de obtinut din testele de control fizice obisnuite, sa se poata interveni inca din faza de juniorat.
Beneficiul final al antrenorilor de fotbal consta in posibilitatea de a imbogati criteriile de selectie a tinerelor talente din cluburile din tara pentru loturile nationale si de a folosi eficient informatiile oferite in vederea reorganizarii activitatilor de pregatire a jucatorilor.
Subiecti, metode si aparatura
Subiectii vizati sunt juniori, componentii celor 5 loturi nationale de fotbal constituite pe grupe de varsta. Pentru toti sportivii, am luat in considerare numai prima participare a lor la testare, indiferent de momentul in care s-a petrecut aceasta, loturile suferind modificari in componenta lor de la o etapa de testare la alta, de fiecare data aparand sportivi noi. Baza de date este constituita din rezultatele sportivilor care au efectuat intreaga baterie de teste.
In vederea investigarii sportivilor, s-a folosit o baterie de teste biomotrice „clasice', nespecifice fotbalului, utilizate la toate sporturile, pentru evidentierea caracteristicilor biomotrice de baza.
Aparatura de laborator consta in: platforma Miron Georgescu, platforma speciala de echilibru si simulatorul de conditii de tip ERGOSIM, toate aceste instalatii asistate de calculator pentru achizitia si prelucrarea datelor primare fiind proiectate, construite si in prezent facand parte din dotarea laboratorului de biomotrie din cadrul INCS.
Tabelul 1
Evidenta participarii sportivilor de testare
|
LOTUL/ ANUL NASTERII |
NUMAR SPORTIVI |
|
UEFA 1989 – 14 ani |
26 |
|
UEFA 1988 – 17 ani |
31 |
|
UEFA 1987 – 16 ani |
30 |
|
UEFA 1986 – 15 ani |
22 |
|
UEFA 1985 – 14 ani |
18 |
|
TOTAL SPORTIVI |
127 |
Descrierea probelor
Proba MGM (Miron Georgescu modificata) Este o proba care vizeaza determinarea elementelor definitorii ale calitatilor neuromotorii, energetice si de control la nivelul triplei extensii, intr-un efort maximal de forta-viteza. Cuprinde 3 serii de cate 15 sarituri ca mingea, pe ambele picioare, pe piciorul drept si pe piciorul stang, intre serii fiind o pauza de aproximativ 30 secunde. Proba este maximala, presupunand realizarea in fiecare saritura a inaltimii maxime de zbor si a unui timp minim de contact cu solul.
Sunt obiectivate atat aspecte energetice – nivelul calitatilor de forta-viteza –, cat si aspecte de control prin parametri specifici.
Parametri energetici:
Pu – puterea medie unitara (W/kg);
H zbor – inaltimea medie de zbor (m);
V rep. – parametru de viteza (viteza de repetitie), ce reprezinta de fapt timpul mediu de contact cu solul necesar pentru propulsie (s).
D-S – diferenta de putere in valoare absoluta dintre piciorul drept si cel stang (W/kg);
A-(D+S) – diferenta dintre valoarea puterii medii unitare pe ambele picioare si suma valorilor pe dreptul si pe stangul ofera informatii despre echilibrul dintre componenta de forta si cea de viteza; valorile cuprinse intre -1 si 0 semnifica un dezechilibru in sensul lipsei de forta, iar cele mai mici decat -1, un dezechilibru in sensul lipsei de viteza.
Parametri de control:
C v.e. – coeficientul de variabilitate energetica da informatii despre capacitatea de control asupra resurselor energetice si despre calitatea desprinderii de pe sol; valorile foarte mici reprezinta un grad avansat de automatizare; in cazul unor sporturi, cum este si fotbalul, la care consideram ca nerecomandabila o automatizare crescuta, valorile optime se pot aprecia in intervalul 2,5-3,5 %.
C v.s. – coeficientul de variabilitate de structura reprezinta capacitatea de a controla gradul de incordare a muschilor in faza premergatoare contactului cu solul; un C v.s. slab (valoare mare %) scoate in evidenta faptul ca sportivul nu-si cunoaste structura corporala, nu are capacitatea de a anticipa si pregati contactul cu solul sau cu alte obiecte (minge, adversar).
Cu ajutorul acestor parametri se apreciaza atat capacitatea de a controla resursele energetice in faza activa a miscarii si respectiv nivelul de anticipare, cat si pregatirea structurala a muschilor in faze premergatoare contactului (cu solul, cu mingea, cu adversarul, cu diferite obiecte).
Proba de echilibru
Proba presupune asezarea subiectului pe platforma speciala de echilibru, in pozitie ortostatica, relaxat, cu talpile usor departate. Cuprinde 4 secvente succesive care difera prin conditiile lor de desfasurare. Durata fiecarei probe este de 20 secunde, rata de esantionarea pentru culegerea datelor fiind de 4 secunde.
Secventa 1 – cu repere spatiale furnizeaza informatii asupra mentinerii echilibrului in conditii statice. Subiectul trebuie sa-si fixeze privirea intr-un punct din spatiu si sa incerce sa stea cat mai nemiscat in pozitia initiala.
Secventa 2 – cu ochi inchisi se desfasoara fara repere spatiale si furnizeaza informatii cu privire la mecanismele proprioceptive de control al stabilitatii posturale. Ca si la prima secventa, subiectul trebuie sa-si mentina pozitia initiala, dar de data aceasta cu ochii inchisi.
Secventa 3 – cu feedback vizual informational furnizeaza informatii in timp real despre capacitatea de a-si controla echilibrul, primind si folosind eficient informatia vizuala. Subiectul vede pe ecran un spot indicator care reprezinta proiectia centrului sau de greutate si incearca sa mentina acest spot in acelasi loc.
Secventa 4 – cu sarcina de lucru furnizeaza informatii despre modul de adaptare a sportivului la o sarcina data, timpul de rezolvare a acesteia (procesul de invatare) si capacitatea de stabilizare intr-un reper fix. Subiectul trebuie sa controleze mutarea centrului de greutate in asa fel incat proiectia acestuia sa se suprapuna peste un reper fix de pe ecran.
Se evidentiaza nivelul capacitatii de control al posturii bipodale, cerinta fiind de a mentine o variatie cat mai mica a proiectiei centrului de greutate pe platforma de echilibru. Aceasta variatie este vizualizata pe ecranul monitorului calculatorului prin spotul indicator care se deplaseaza in pozitiile succesive corespunzatoare variatiei proiectiei centrului de greutate pe suprafata platformei. Nivelul de stabilitate este apreciat prin valorile medii ale razei vectoare, calculata pentru fiecare dintre secvente. Exercitiul este numit codificat COR 4.
Proba de control neuromuscular
Prin aceasta proba, se evalueaza capacitatea de a rezolva sarcini motrice cu cerinta unui control fin al fortei exercitate, in conditii care nu ridica probleme din punct de vedere energetic. Miscarea executata este de tractiune a bratelor prin fata, de sus in jos. Proba cuprinde doua exercitii care difera prin conditiile de viteza de executie, restul parametrilor, amplitudinea si nivelul de forta, ramanand neschimbati. Subiectul isi urmareste modul in care realizeaza sarcina, vizualizand pe ecranul monitorului efectele actiunii, pe tot parcursul miscarii. Pe baza fluxului de informatie vizuala primit, subiectul are posibilitatea sa controleze si sa regleze in permanenta miscarea pentru a realiza cat mai fidel modelul dat. Pentru ca informatia vizuala este furnizata in timp real, subiectul are posibilitatea sa-si corecteze miscarea de la o executie la alta si chiar in timpul unei singure executii. Cerintele sunt:
- sa se realizeze cat mai repede nivelul de forta dat;
- sa fie mentinuta „in platou' aceasta forta pe intreaga traiectorie de miscare;
- amplitudinea miscarii sa corespunda distantei programate;
- sa se anuleze manifestarea fortei exact la finalul amplitudinii de miscare.
Nivelul de rezolvare al fiecarei cerinte este apreciat, dupa anumite criterii, prin note de la 1 la 10, calculate si afisate automat dupa fiecare executie. In plus, se acorda o nota generala pentru integralitatea executiei. Proba este numita codificat CNM – executii in conditii de viteza mica si mare.
Rezultate
Pentru proba MGM, rezultatele sunt prezentate in anexa, in tabelele nr. 2-6, care cuprind toti parametri calculati cu ajutorul unui program special elaborat in acest scop.
Toate programele folosite pentru inregistrarea datelor primare si prelucrarea lor au fost elaborate de analistul programator Emil Popa in cadrul INCS.
Discutii
I. Dintre rezultatele obtinute la proba MGM, consideram important si reprezentativ parametrul energetic Pu (puterea unitara) pentru ambele picioare.
O prima observatie se refera la faptul ca din comparatia cu alti sportivi de varsta junioratului din grupele olimpice, juniorii fotbalisti au obtinut rezultate mai bune fata de majoritatea celor sporturi, cu exceptia atletismului, scrimei si gimnasticii (potrivit bazei de date existente in urma testarilor sportivilor din centrele olimpice si loturile nationale 1996-2000).
![]() |
Figura 1 - Puteri medii unitare la sariturile pe ambele picioare.
Comparatie intre grupe
Aparent, exista o tendinta crescatoare a mediilor de grup ale puterii unitare pe ambele picioare odata cu varsta, iar grupa de 17 ani a obtinut rezultate mai bune decat cea de 18 ani. Analiza statistica a rezultatelor ne va permite interpretarea obiectiva a acestei observatii.
Am considerat ca esantion al populatiei de fotbalisti juniori, 127 de sportivi din cei 128 testati prima oara, sportivul eliminat din studiu obtinand rezultate mult sub valorile medii. De asemenea, am considerat cele 5 grupe de varsta ca facand parte din acest esantion.
Folosind programul de statistica pentru calculator SPSS 10 si aplicatiile de statistica din Microsoft Excel, am obtinut curbele Gauss de distributie a frecventelor valorilor de putere unitara pentru toti subiectii, pentru fiecare grupa in parte, precum si un grafic comparativ al intervalelor de valori pentru toate grupele. Aceasta reprezentare grafica a distributiei de valori ne confirma sau nu daca esantionul ales si grupele de varsta sunt reprezentative pentru intreaga populatie.
![]() |
Figura 2 - Reprezentarea grafica a curbei de distributie a valorilor obtinute de toti subiectii studiati pentru puterea unitara in sariturile pe ambele picioare la proba MGM
Se constata ca valorile sunt distribuite normal din punct de vedere al variabilei luate in discutie, media obtinuta putand fi considerata reprezentativa pentru intreaga populatie de fotbalisti juniori. Alura curbelor de distributie Gauss pentru fiecare grupa ne permite sa consideram ca mediile aritmetice ale puterii unitare la sariturile pe ambele picioare pot reprezenta caracteristici valide pentru fiecare grupa in parte.

14 ani 15 ani
Figura 3 - Reprezentarea grafica a curbelor de distributie a valorilor obtinute de fotbalistii juniori pe fiecare grupa de varsta 14-18 ani pentru puterea unitara la sariturile pe ambele picioare la proba MGM
![]() |
![]() |
17 ani
18 ani
![]() |
Figura 4 - Reprezentarea grafica a intervalelor de valori obtinute de fotbalistii juniori pe cele 5 grupe de varsta pentru puterea unitara la sariturile pe ambele picioare la proba MGM
Din graficul comparativ al intervalelor de variatie a valorilor puterii unitare la sariturile pe ambele picioare ale fiecarei grupe, se observa aceeasi usoara ascendenta in raport cu varsta si o pozitie superioara pentru grupa de 17 ani. Ramane de demonstrat daca diferentelor dintre valorile medii de putere unitara pe ambele picioare sunt semnificative.
Pentru grupa de 14 ani si cea de 17 ani (care a obtinut rezultatele cele mai bune), am aplicat testul Student (t) de comparatie a mediilor pentru a pune in evidenta daca exista diferente semnificative intre rezultate.
Tabelul 2
Centralizator rezultate medii si abateri standard la proba MGM – sariturile pe ambele picioare
|
Grupa Nr. subiecti |
Parametri statistici |
Parametri energetici |
Parametri de control |
|||
|
Pu (W/kg) |
H zbor (m) |
V rep. (s) |
C ve (%) |
C vs (%) |
||
|
14 ani 26 |
MEDIE |
4.70 |
0.35 |
0.200 |
2.68 |
7.89 |
|
Abatere standard |
0.39 |
0.03 |
0.03 |
0.86 |
3.07 |
|
|
15 ani 31 |
MEDIE |
4.80 |
0.36 |
0.190 |
2.91 |
7.38 |
|
ABATERE standard |
0.36 |
0.04 |
0.02 |
1.59 |
2.70 |
|
|
16 ani 30 |
MEDIE |
4.83 |
0.36 |
0.193 |
2.48 |
7.04 |
|
ABATERE standard |
0.40 |
0.04 |
0.03 |
1.10 |
1.78 |
|
|
17 ani 22 |
MEDIE |
4.99 |
0.37 |
0.175 |
2.41 |
5.54 |
|
ABATERE standard |
0.39 |
0.04 |
0.02 |
1.11 |
1.69 |
|
|
18 ani 18 |
MEDIE |
4.92 |
0.37 |
0.190 |
2.79 |
7.17 |
|
ABATERE standard |
0.42 |
0.04 |
0.03 |
1.77 |
3.44 |
|
Centralizator rezultate medii si abateri standard la proba MGM –
sariturile pe piciorul drept si stang
|
Grupa Nr. subiecti |
Parametri statistici |
Parametri energetici |
Parametri de control |
||||||||
|
Pu (W/kg) |
H zbor (m) |
V rep. (s) |
C ve (%) |
C vs (%) |
|||||||
|
D |
S |
D |
S |
D |
S |
D |
S |
D |
S |
||
|
14 ani 26 |
Medie |
2.93 |
2.93 |
0.21 |
0.21 |
0.296 |
0.292 |
5.32 |
5.05 |
6.22 |
6.27 |
|
Abatere standard |
0.38 |
0.29 |
0.03 |
0.02 |
0.03 |
0.03 |
3.13 |
2.16 |
2.85 |
1.76 |
|
|
15 ani 31 |
Medie |
3.08 |
3.07 |
0.22 |
0.22 |
0.282 |
0.285 |
4.00 |
3.61 |
5.42 |
5.21 |
|
Abatere standard |
0.25 |
0.21 |
0.02 |
0.02 |
0.03 |
0.02 |
1.08 |
1.20 |
1.79 |
1.75 |
|
|
16 ani 30 |
Medie |
3.14 |
3.15 |
0.22 |
0.22 |
0.270 |
0.268 |
4.23 |
4.67 |
5.58 |
7.43 |
|
Abatere standard |
0.30 |
0.34 |
0.03 |
0.03 |
0.04 |
0.03 |
1.66 |
2.34 |
2.30 |
8.01 |
|
|
17 ani 22 |
Medie |
3.06 |
3.15 |
0.21 |
0.22 |
0.261 |
0.272 |
4.51 |
4.08 |
5.19 |
4.67 |
|
Abatere standard |
0.33 |
0.35 |
0.03 |
0.03 |
0.04 |
0.03 |
2.03 |
1.55 |
1.75 |
1.55 |
|
|
18 ani 18 |
Medie |
3.21 |
3.14 |
0.24 |
0.23 |
0.291 |
0.288 |
3.73 |
4.40 |
5.84 |
5.50 |
|
Abatere standard |
0.36 |
0.40 |
0.03 |
0.04 |
0.03 |
0.03 |
1.55 |
2.35 |
2.93 |
2.08 |
|
Valorile testului Student „t' de comparatie intre grupele de 14 si 17 ani
pentru proba MGM – sariturile pe ambele picioare
|
Grupa Nr. subiecti |
Parametri statistici |
Parametri energetici |
Parametri de control |
|||
|
Pu (W/kg) |
H zbor (m) |
V rep. (s) |
C ve (%) |
C vs (%) |
||
|
14 ani 26 |
MEDIE |
4.70 |
0.35 |
0.200 |
2.68 |
7.89 |
|
Abatere standard |
0.39 |
0.03 |
0.03 |
0.86 |
3.07 |
|
|
17 ani 22 |
MEDIE |
4.99 |
0.37 |
0.175 |
2.41 |
5.54 |
|
ABATERE standard |
0.39 |
0.04 |
0.02 |
1.11 |
1.69 |
|
|
Valori test Student |
t statistic |
2.294 |
1.311 |
3.159 |
1.169 |
3.415 |
|
t critic |
2.018 |
2.021 |
2.014 |
2.026 |
2.021 |
|
pentru puterea unitara, viteza de repetitie si coeficientul de variabilitate de structura ipoteza nu se verifica, ceea ce inseamna ca exista o diferenta semnificativa intre valorile medii ale acestor parametri intre cele doua grupe;
pentru inaltimea de zbor si coeficientul de variabilitate energetica ipoteza se verifica, ceea ce inseamna ca nu exista o diferenta semnificativa intre valorile medii ale acestor parametri.
In concluzie, putem afirma ca tendinta crescatoare a valorii puterii unitare la sariturile pe ambele picioare este reala, varsta influentand potentialul sportivilor respectivi.
Tabelul 5
Valorile testului Student „t' de comparatie intre grupele de 14 si 17 ani
pentru proba MGM – sariturile pe piciorul drept si stang
|
Grupa Nr. su-biecti |
Parametri statistici |
Parametri energetici |
Parametri de control |
||||||||
|
Pu (W/kg) |
H zbor (m) |
V rep. (s) |
C ve (%) |
C vs (%) |
|||||||
|
D |
S |
D |
S |
D |
S |
D |
S |
D |
S |
||
|
14 ani 26 |
Medie |
2.93 |
2.93 |
0.21 |
0.21 |
0.296 |
0.292 |
5.32 |
5.05 |
6.22 |
6.27 |
|
Abatere standard |
0.38 |
0.29 |
0.03 |
0.02 |
0.03 |
0.03 |
3.13 |
2.16 |
2.85 |
1.76 |
|
|
17 ani 22 |
Medie |
3.06 |
3.15 |
0.21 |
0.22 |
0.261 |
0.272 |
4.51 |
4.08 |
5.19 |
4.67 |
|
Abatere standard |
0.33 |
0.35 |
0.03 |
0.03 |
0.04 |
0.03 |
2.03 |
1.55 |
1.75 |
1.55 |
|
|
Valori test Student |
t statistic |
-1.003 |
-2.166 |
0.226 |
-1.159 |
3.053 |
1.911 |
1.092 |
1.817 |
1.643 |
3.481 |
|
t critic |
2.012 |
2.021 |
2.014 |
2.026 |
2.022 |
2.015 |
2.016 |
2.014 |
2.018 |
2.012 |
|
Rezultatele analizei comparative ne sugereaza ca prin selectia realizata de antrenori s-a asigurat un potential de exprimare energetica a membrelor inferioare de nivele apropiate intre grupele de fotbalisti juniori.
II. Din analiza rezultatelor obtinute la proba de echilibru, din punct de vedere al stabilitatii, observam un control mai bun in cazul probei efectuate cu informatie vizuala fata de proba cu ochii inchisi, fapt constatat, de regula, la majoritatea sportivilor testati, indiferent de ramura sportiva, exceptiile fiind foarte rare. Cele mai slabe valori apar, in mod firesc, la proba cu ochii inchisi.
III. Din punct de vedere al calitatii controlului neuromuscular, cele 5 loturi de juniori obtin calificative bune, iar foarte important de semnalat este faptul ca diminuarea nivelului calitatii controlului este nesemnificativa cand cerintele celei de-a doua probe impun executii la viteza mai mare.
Concluzii
1. Desi in componenta celor 5 grupe sunt sportivi de varste diferite (intr-o perioada in care diferentele de dezvoltare fizica sunt evidente), parametri cu valorile medii crescatoare proportional cu varsta sunt cei de la proba MGM, unde aspectele energetice corespunzatoare gradului de dezvoltare fizica, sunt preponderente. La celelalte doua probe (COR 4 si CNM), diferentele dintre grupe nu variaza in functie de acelasi criteriu.
2. Este pozitiv faptul ca cea mai mare parte a sportivilor testati au asimilat rapid proba de control neuromuscular, rezultatele obtinute demonstrand capacitati crescute de coordonare, chiar si in conditii de marire a vitezei de executie.
3. Rezultatele grupei de 17 ani, conforme cu tendinta generala, dar mai valoroase decat cele ale grupei de 18 ani, caracterizeaza, in ansamblu, o stare de pregatire fizica superioara celorlalte loturi. Acest lucru se manifesta si printr-un comportament calitativ superior in joc, lucru confirmat de antrenorii lotului si de conducatorul departamentului de juniori din cadrul FRF.
4. Masuratorile ulterioare vor putea stabili referinte care sa ne permita evaluari cu un grad mai mare de certitudine, datele obtinute in prezent neputand fi considerate decat orientative. Totusi, pe baza acestor informatii obiective, se poate diagnostica nivelul de pregatire fizica la un moment dat, in functie de care se poate concepe un program de antrenament special, punandu-se accentul pe dezvoltarea componentelor deficitare in vederea imbunatatirii performantelor, venind astfel in ajutorul antrenorilor in procesul de selectie si pregatire a sportivilor.
Abstract
The goal of this paper is to open a new perspective in approaching the processes of selection and preparation of the junior football players on the basis of the results obtained by the national team athletes in tests carried out at th INCS. We want to present some methods of objective valuation of the athletes' essential biomotrical features. In this way, we give experts the possibility to have access to some information difficult to be obtained through common physical control tests. On the basis ofon this objective information, one can diagnosticate the athletes' physical preparation level at a specific moment and take decisions for the selection process or conceive a special training programme by emphasizing the development of its critical elements in order to improve performances.
Bibliografie