PERFORMANTA DE VARF PRIN CALITATE TOTALA

PENTRU COMPETITIVITATEA ORGANIZATIILOR SPORTIVE

Drd. cercetator stiintific FLORICA POPA

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE PENTRU SPORT

Cuvinte cheie: performanta, organizatii sportive, consumatori de sport, cultura calitatii, calitate totala, managementul calitatii totale

Introducere

In ultimii ani, s-a facut resimtita nevoia de a opera schimbari, de a impune metode si concepte noi menite a face fata unei societati cu o dinamica deosebita. In incercarea de a se alinia cerintelor moderne impuse, specialistii din domeniul activitatilor sportive resimt adesea presiunea psihica exercitata de cresterea continua a performantei sportive la nivel international. In aceasta permanenta competitie, se pune problema identificarii celor mai bune tehnici de pregatire a sportivilor de performanta, dezvoltarii unui management capabil sa asigure sustinerea pregatirii sportivilor pentru inalta performanta prin noi metode specifice, care sa raspunda masurii exigentelor elitei din sportul international.

Peste tot, in toate ocaziile si in toate domeniile de activitate, se vorbeste astazi despre calitate, concept care, probabil, a aparut odata cu inceputurile omenirii si care s-a cristalizat si structurat formal, odata cu dezvoltarea universului tehnologic si cu riscurile asociate acestuia. Manageri din toate sferele de activitate, printre care si cei din sport acorda o atentie sporita calitatii tuturor activitatilor din domeniile in care activeaza, considerand implementarea sistemului de management al calitatii o oportunitate pentru cresterea performantelor organizationale. 

In viziunea unei Europe unite, acestui concept i s-au consacrat mai multe norme internationale, iar certificarea sistemelor calitatii reprezinta un domeniu care preocupa si chiar provoaca neliniste intreprinderilor, firmelor, institutiilor, oricaror organizatii care spera sa devina si sa se mentina competitive.

Aparitia si dezvoltarea noilor concepte de management specifice economiei de piata au menirea de a asigura competitivitatea si buna desfasurare a activitatii tuturor organizatiilor din orice sector - economico-social, cultura, sport.

Privit ca un model generator de succes in economiile dezvoltate, managerii organizatiilor sportive s-ar putea intreba daca sistemul de management al calitatii sau managementul calitatii totale ar putea deveni functionabil si in sfera sportului, mai ales daca exista premise ca aceste modele sa poata fi implementate.

 Imbunatatirea sistemelor de management din organizatii prin integrarea sistemului de management al calitatii sau managementului calitatii totale intr-un sistem cuprinzator de management va constitui unul dintre aspectele cheie ale acestui inceput de secol. Aflat intr-o competitie permanenta, sportul de performanta nu poate eluda adoptarea acestor mijloace de crestere a calitatii 'produselor' (sportivi de performanta si inalta performanta), proceselor (crearea performantei sportive) si serviciilor sale (competenta si experienta specialistilor care contribuie la mentinerea si imbunatatirea performantei sportive, inovatiile, cercetarile aplicative, asistenta stiintifica specifica).

Necesitatea si importanta calitatii in managementul sportiv

In vederea pregatirii Romaniei de aderare la U.E., in majoritatea domeniilor socio-economico-politice si culturale ale tarii se produc schimbari impuse de societatea contemporana si asistam la schimbari in structuri sociale, economii, dar si in mentalitati, reprezentari colective, practici sociale si stiluri de comportament. In aceasta situatie, necesitatea unei cooperari intre organizatii interesate de noi metode si tehnologii inovatoare este vitala, intrucat acestea au menirea sa gaseasca modalitati de atingere a parametrilor de eficienta, similari cu cei pe plan international. In acest context, implementarea sistemului de management al calitatii in organizatiile sportive devine o necesitate in asigurarea calitatii activitatilor.

Practica a dovedit ca pentru domeniile reglementate, care privesc sanatatea si siguranta consumatorilor (utilizatorilor), protectia muncii, calitatea vietii si a mediului inconjurator, implementarea Sistemului de Management al Calitatii, potrivit standardelor din familia ISO 9000 reprezinta o cerinta esentiala (cu caracter de obligativitate), impusa de contextul aderarii tarii noastre la UE. Obtinerea unui certificat ISO 9001 mareste prestigiul organizatiei in tara in afara granitelor ei si poarta garantia standardelor europene. Pentru organizatiile performante, in care exista deja o cultura a calitatii, creste posibilitatea aplicarii principiilor Managementului Calitatii Totale (TQM) care conduc spre excelenta. 

Motivele care ar conduce la o astfel de decizie sunt foarte diferite, insa, pentru a avea convingerea ca o organizatie sportiva are nevoie de asa ceva, trebuie mai intai sa intelegem ce presupune si cum functioneaza un astfel de sistem.

 Asigurarea calitatii este necesara pentru ca previne aparitia unor probleme nedorite, care depistate mai tarziu costa scump: timp, resurse materiale, financiare si umane, iar urmarile pot fi corectare cu dificultate. Orice eroare sa poata fi identificata si indreptata chiar de la inceput. Este absolut necesar ca asigurarea calitatii sa reprezinte o abordare globala, sistemica, manageriala, pentru ca efectele sa fie cele asteptate, dorite. Aceasta conceptie face obiectul managementului calitatii, care integrat managementului modern (deosebit de cel traditional) poate conduce nu numai la imbunatatirea tuturor activitatilor din organizatiile care activeaza in sfera sportului, dar si la obtinerea unor performante sportive deosebite.

 Sistemul de management al calitatii cuprinde ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri si resurse orientate pentru implementarea conducerii calitatii in conditii de eficienta economica. Sistemul de management al calitatii constituie obiectul standardelor ISO 9000:2000 si face trecerea de la sistemul de asigurare a calitatii la managementul calitatii totale.

Principala caracteristica a sistemului de management al calitatii este aplicarea simultana a unui pachet de proceduri in toate activitatile din cadrul fiecarui proces, astfel incat acestea sa se sprijine si sa se potenteze reciproc. Desi exista un mare grad de acceptare a managementului calitatii, nu se confirma in aceeasi masura si o intelegere a principiilor sale de baza si o aplicare profunda, nesuperficiala. Aceasta se datoreaza neimplicarii totale a managementului de la varf.

Managementul calitatii este privit ca un ansamblu al activitatilor functiei generale de management, ce determina politica in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile dar le si implementeaza prin mijloace ca: planificarea, controlul, asigurarea si imbunatatirea calitatii, intr-un cadru ce cuprinde structura organizatiei, respectiv procedurile, procesele si resursele necesare unei organizatii.

Necesitatea calitatii totale este importanta pentru organizatiile sportive, in cadrul carora tinerii isi creeaza deprinderi si isi formeaza abilitati pentru anumite sporturi si este extrem de importanta pentru cele implicate in crearea, optimizarea si maximizarea performantei sportive si, nu in ultimul rand, necesara pentru acele organizatii care furnizeaza servicii de activitate fizica, pentru intretinerea formei sportive, in scopuri curative sau de recuperare motrica.

 Sistemul calitatii totale cuprinde metode de lucru orientate spre sportivul de performanta, sprijinite deplin de oamenii implicati in aceasta. Prin implementarea riguroasa a acestui tip de sistem, o organizatie sportiva poate obtine calitate totala prin satisfacerea nevoilor consumatorilor de sport (sportivi, antrenori, public) la cel mai inalt nivel, depasindu-le asteptarile in legatura cu produsul sau serviciul dorit si asteptat, perceput si livrat. Conceptele excelenta in sport sau sport de mare performanta pot fi asociate cu conceptul calitatii totale. Cand este realizata in mod sistematic, performanta inseamna o mai mare implinire si creste atat motivatia sportivului de a se perfectiona cat si a celor care au contribuit la crearea ei: antrenorul, medicul, cercetatorul, intreaga echipa de tehnicieni. Este absolut necesar sa se efectueze o reala instruire in domeniul calitatii totale, legata de activitatile prestate de fiecare angajat implicat in procesul de creare a performantei sportive. Implicarea totala in obtinerea calitatii incepand cu managerul organizatiei sportive pana la ultimul angajat ar conduce la prevenirea erorilor care ar minimiza costurile, la obtinerea unor rezultate performante, la o imbunatatire a sistemului de comunicare si, nu in ultimul rand, a celui de motivare, de recompensare.

Calitatea a devenit astazi singurul avantaj competitiv si pentru organizatiile producatoare de bunuri si servicii de sport. Implementarea unui sistem al calitatii in organizatiile care activeaza in domeniul sportului se poate desfasura ca un proiect de management, care va imbunatati intreaga gama de activitati. In aceste conditii, primul pas care trebuie facut este acela de a comunica schimbarile ce vor avea loc si beneficiile ce se vor obtine in timp, intrucat pot apare reactii negative din partea angajatilor, de altfel inerente si justificate. Pentru ca acest demers sa nu esueze se impune o conditie de baza: o implicare totala din partea managementului la varf si a tuturor salariatilor in atingerea obiectivelor calitatii.

 Cea mai importanta lectie care trebuie invatata din implementarea sistemului calitatii este aceea ca oamenii sunt factorul cheie, ei sunt cel mai important capital al unei organizatii. Angajatii furnizeaza organizatiei un rezervor de cunostinte, talente si experienta pe care le-au acumulat in timp, iar conformitatea proceselor depinde de munca efectuata de acesti oameni; de aceea este in beneficiul organizatiei sportive sa se dezvolte o cultura a echipelor inalt performante. De asemenea, este extrem de important ca managementul organizatiei sportive sa fie activ, sa existe o buna comunicare intre toate nivelele, organizare si reguli impuse, dar este bine sa existe si flexibilitate. Managerii trebuie sa fie primii care sa aplice si sa respecte regulile devenind, astfel un exemplu pentru angajati.

 Performanta de varf prin calitate totala

In ultimele decenii, calitatea a devenit o prioritate a oamenilor preocupati de performanta, iar imbunatatirea calitatii este o problema cu care trebuie sa se confrunte orice institutie. Prin natura domeniului si a consumatorilor sai: sportivii, antrenorii, echipele de specialisti si tehnicieni care sustin si contribuie la crearea (inaltei) performante, organizatiile sportive sunt cele mai implicate in formarea celor mai buni sportivi si echipe. Recunoastem calitatea cand o experimentam si importanta ei atunci cand ne lipseste. Calitatea in perceptia consumatorului de sport exprima diferenta dintre excelent si inferior si se reflecta prin succes sau insucces.

'Calitatea este egala cu satisfacerea cerintelor exprimate sau implicite ale clientului' (Ciurea, S. si col., 1995). Philip Crosby preciza: 'calitatea este conformitatea cu necesitatile', iar Joseph M. Juran aprecia: 'calitatea este aptitudinea pentru utilizare'.

Practica si experienta organizatiilor care au aplicat principiile calitatii totale sustin conceptul calitatea perceputa de consumator. Un argument care vine in sprijinul acestui concept este faptul ca un consumator de evenimente sportive are deja formulate in mintea sa unele asteptari, nevoi si chiar niveluri de satisfacere ale acestora. Daca dorintele (nevoile) si asteptarile sale sunt satisfacute sau chiar depasite, atunci in mintea consumatorului de sport se contureaza nivelul calitativ al serviciului de care a beneficiat: sportivul campion a avut o pregatire de exceptie, iar publicul a contemplat un eveniment sportiv care i-a satisfacut nevoile asteptate, dorite. Perceptia consumatorului de sport este cea care determina atitudinea acestuia de a solicita/contempla si in viitor acelasi tip de eveniment sportiv.

A pune pret pe calitate insemna a asculta si a raspunde corespunzator nevoilor si dorintelor consumatorilor de sport: cei care practica sportul (sportivii) si cei care contempla sportul (spectatorii). Sportivii de performanta alaturi de antrenorii care ii pregatesc sunt considerati creatorii de sport care isi expun 'opera' in arenele sportive. Sportivul de mare performanta este constient de produsul sau: performanta sportiva, ca rezultat al unui proces stiintific de pregatire, apreciat de publicul spectator numai in conditiile in care valoarea performantei este deosebita. Avand un aport substantial la crearea si sustinerea inaltei performante, specialistii in domeniul sportului: antrenorii, medicii, metodologii, psihologii, biochimistii etc., sunt cei care cauta noi metode moderne, interdisciplinare, de pregatire a sportivilor, elaborand ceea ce se numeste 'stiinta sportului'. Publicul in calitate de consumator de sport contempla intrecerea, competitia cu intreaga sa traire, de un intens consum psihic. Spectatorii cauta sa perceapa si sa inteleaga intrecerea sportiva, implicandu-se afectiv, astfel incat realizarile sportivului sau ale echipei din arena sunt traite cu aceeasi intensitate ca si ale sportivilor.

Daca o institutie sportiva nu va pune pe primul loc clientii (consumatorii) sai, atunci premisele pentru dezvoltarea calitatii nu vor exista.

Deopotriva, calitatea totala este pasiune si mandrie, este o notiune cu un sens mult mai larg decat calitatea unui produs sau serviciu. Ea reprezinta un proces in care este implicata intreaga organizatie, bazat pe principiul - calitatea este problema tuturor si a fiecaruia. Principiul nu se limiteaza numai la clientii externi organizatiei sportive, adica publicul, ci si la toate activitatile clientilor interni: sportivi, antrenori, tehnicieni, care alcatuiesc un lant al calitatii. Potrivit acestui concept, fiecare angajat sau compartiment are responsabilitati in domeniul calitatii si reprezinta o veriga din acest lant a carui rezistenta depinde cea a fiecarei componente. Este suficient sa se comita o singura eroare de catre un singur angajat, pentru ca eforturile pentru calitate depuse de ceilalti sa fie zadarnicite.

 In conditiile unei concurente acerbe pe piata internationala a sportului, nu este suficient sa se realizeze produse (sportivi de performanta sau de inalta performanta) si servicii de calitate (care sustin si imbunatatesc performanta sportiva), ci trebuie ca acestea sa fie superioare calitativ celorlalti concurenti. Din perspectiva acestei strategii, calitatea totala propune un ansamblu de metode cu posibilitate de aplicare si in organizatiile din sfera sportului, metode care s-au dovedit a fi de succes in toate domeniile, unde au fost implementate. Trebuie subliniat faptul ca aceasta metoda urmareste maximizarea competitivitatii unei organizatii prin imbunatatirea continua a calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnicilor si mediilor sale. Activitatile supuse imbunatatirii permanente, implica toti salariatii organizatiei –manageri si lucratori – intr-un efort total pentru cresterea performantelor la fiecare nivel.

Scopul strategiei calitatii totale vizeaza, in principal, mai mult decat satisfactia obisnuita a nevoii de calitate, promoveaza fidelizarea consumatorului de sport prin depasirea asteptarilor acestuia si aplica aceeasi filosofie pentru intregul personal implicat in calitate: se tinde catre'zero defecte' si 'zero reclamatii'. Un prim efect al acestei strategii aplicate in organizatiile sportive este obtinerea de inalte performante care asigura, deopotriva, succesul si rentabilitatea organizatiei.

Realizarea calitatii totale presupune schimbari profunde in constiinta personalului, in organizarea si conducerea calitatii din organizatii:

- calitatea trebuie sa devina 'o obsesie' benefica pentru toti managerii;

- este necesar sa se construiasca o ideologie si un sistem de conducere a calitatii;

- este necesar sa se creeze sisteme de evaluare cantitativa a calitatii si de recompense pentru munca bine facuta, pentru a stimula constant pe cei care contribuie la realizarea calitatii;

- pentru demararea actiunilor in domeniul calitatii si initierea de actiuni pertinente in vederea imbunatatirii continue a acesteia, este nevoie de pregatirea, formarea, specializarea personalului in domeniul calitatii si constituirea de echipe pluridisciplinare;

- pasiunea si perseverenta trebuie sa guverneze desfasurarea activitatilor pentru calitate ale salariatilor si colaboratorilor ;

- este necesar sa se urmareasca si sa se reduca costurile de imbunatatire a calitatii si

- sa se initieze actiuni exploratorii pentru imbunatatirea calitatii.

Renumitul calitolog Armand V. Feigenbaum a propus cateva principii de baza, referitor la succesul calitatii totale, care se diferentiaza de alte modele traditionale prin modul ei de realizare.

1. Focalizare asupra clientului intern si extern. Atentia acordata clientului este un element cheie care guverneaza calitatea totala si, de cele mai multe ori, este hotaratoare. Clientul extern (spectatorii, publicul) defineste calitatea odata cu livrarea sau consumul produsului (competitie, meci) ori serviciului dorit sau asteptat (sportivul agreat de spectator sau echipa sa favorita trebuie sa castige), iar clientul intern (sportivii), reprezentat prin angajati si colaboratori (antrenori, echipe de specialisti) contribuie la crearea calitatii. De calitatea muncii lor, depinde nivelul de performanta al produselor create (campioni, performante, recorduri, medalii)) si al serviciilor prestate (un meci bun, o cursa reusita).

2. Calitatea primeaza drept cel mai important element. Obsesia calitatii poate fi definita prin urmarirea tuturor aspectelor muncii de la toate nivelurile (programul de antrenament al sportivului, calitatea conditiilor in care isi desfasoara pregatirea si a mijloacelor folosite, calitatea hranei, a odihnei, a recuperarii etc.), avand ca prim obiectiv realizarea cat mai bine a unui produs sau serviciu, sub rezerva permanentei imbunatatiri, intrucat niciodata nu este destul de bun.

3. Deciziile luate pentru rezolvarea problemelor sunt abordate in mod stiintific. Primul lucru care trebuie facut este sa se evalueze situatia calitatii in cadrul organizatiei sportive, in raport cu asteptarile salariatilor de la organizatie (conditii optime, o comunicare optima, un sistem de remunerare si recompensare echitabil, functie de efortul depus, de rezultate) si de la ceilalti angajati (comunicare buna intre sportiv-antrenor, antrenor-echipa tehnica, sportiv-echipa tehnica, lucru in echipa, respect si spirit de echipa) care trebuie sa se identifice cu cele ale consumatorilor de sport din afara organizatiei, carora le sunt adresate produsele sau serviciile furnizate de organizatie (o buna comunicare si respect al sportivilor fata de public prin desfasurarea de intreceri, competitii in spirit de fair-play dar si prin respectul publicului fata de sportivi, fara violente fizice sau de limbaj).

4. Angajamentul este pe termen lung. Implementarea unui sistem al calitatii nu este un lucru usor. Pentru cineva care priveste din afara poate parea facil, iar pentru angajati poate parea inutil sau birocratic. In realitate, implementarea sistemului calitatii implica un volum de munca urias si in functie si de alti factori cum ar fi, de exemplu, dimensiunea organizatiei sportive, poate necesita o lunga perioada de timp de implementare. De aceea, trebuie sa se inceapa cu schimbarea culturii organizationale intr-o cultura a calitatii. Fiecare persoana va trebui sa fie implicata in schimbare Declansarea schimbarii culturale nu poate fi realizata fara sa luam in considerare unele aspecte de ordin practic: 'schimbarea nu poate avea loc intr-un mediu ostil' intrucat 'trecerea la calitatea totala dureaza' iar 'trecutul uneori este dificil de depasit'. De aceea, este important: 'sa intelegem istoria culturii existente, sa nu intervenim in sisteme, doar sa le imbunatatim, sa fim pregatiti sa ascultam, sa observam si sa implicam in realizarea schimbarii pe oricine este afectat de ea' (Cucu, M si col., 2000). Incercarea de a implementa un sistem de management al calitatii, sau calitatea totala, fara a crea o cultura a calitatii, este sortita esecului. Organizatiile sportive, in care predomina cultura bazata pe practicile traditionale de management, probabil, nu vor reusi in demersul lor. Nu este usor, dar merita!

 5. Lucrul se organizeaza in echipa. Calitatea solicita credinta in ea fara rezerve, atat la nivel de individ, cat si la nivel de echipa. Calitatea reprezinta o activitate a tuturor si a fiecaruia dar ea devine a nimanui fara o infrastructura clara si o sustinere din partea conducerii.

6. Aplicarea tehnicilor de imbunatatire continua. Calitatea cere imbunatatire permanenta. Nu exista un nivel permanent al calitatii. Strategia imbunatatirii continue, cunoscuta sub denumirea de strategia japoneza KAIZEN sau cea a pasilor marunti, directioneaza eforturile celor implicati in performanta sportiva, in vederea atingerii unor niveluri calitative mai inalte – noi recorduri, prin cresterea numarului parametrilor de calitate – cresterea nivelului de performanta sportiva si a numarului de campioni, compararea permanenta cu produsele concurentei in cadrul competitiilor si concursurilor internationale si cererea consumatorilor de sport – un public doritor de evenimente sportive de calitate.

7. Educatie si pregatire de specialitate si in domeniul calitatii. Calitatea reprezinta o notiune a eticii. Dorinta de perfectiune impreuna cu recunoasterea corespunzatoare este cea mai puternica motivatie, regasita in oricare dintre organizatiile sportive. Adesea, sportivul care a depasit pragul victoriei are izbucniri de bucurie similare cu suferinta, o suferinta placuta ce il poarta pe aripile unei satisfactii finale. Bucuria pe care i-o da recordul este alimentata de prestigiul pe care il dobandeste in fata societatii, devenind un erou al colectivitatii.

8. Libertate controlata. Oamenii trebuie lasati sa devina responsabili si sa fie implicati in procesul decizional. Ei trebuie sa fie siguri de faptul ca, daca vin cu idei bune, acestea nu vor fi ignorate si vor fi luate in considerare spre beneficiul tuturor. De multe ori, in cadrul unor competitii sportive, comportarea publicului nu se incadreaza strict in normele relatiilor estetice si nici in cele morale. Spectatorul stie ca nu se afla in fata unui spectacol care 'se joaca', ci asista la un joc real. Spre deosebire de oricare alt spectacol, cel sportiv nu este montat dinainte, el se monteaza chiar sub ochii publicului din tribune. Scenariul jocului nu a fost scris inainte de intrarea jucatorilor in arena, el se scrie in acelasi timp in care se joaca, iar publicul are impresia ca participa la redactarea lui, sustinand, vociferand, stimulandu-i pe jucatori. Asa cum in viata avem imbinare de frumos si urat, moral si imoral, si publicul se poate comporta ca atare. Astfel ca, trairea puternica a jocului poate sa declanseze, alaturi de actiuni reprobabile si reactii specifice estetice si comportamente morale corecte.

9. Implicarea si imputernicirea salariatilor. Calitatea reprezinta un mod de a conduce. O buna conducere inseamna a imputernici pe fiecare din cadrul organizatiei sportive pentru a-si utiliza cunostintele, indemanarea si deprinderile puse in slujba imbunatatirii metodelor si mijloacelor care sustin crearea performantei sportive.

10. Costul calitatii nu reprezinta o diferenta, ci o suma. Preocuparea fiecarui concurent de a obtine in conditiile competitiei un avantaj fata de alti competitori caracterizeaza pe toti cei care au obtinut deja un loc in topul international, in cadrul campionatelor europene, mondiale sau J.O. In acest context, costul calitatii nu reprezinta o diferenta, ci o suma pentru ca devine cea mai buna sursa de castig pentru investitia facuta in calitate, care a condus la standarde inalte de performanta sportiva.

 Conceptul de cultura calitatii reprezinta 'un sistem de valori organizationale ce rezulta dintr-un mediu care este orientat catre mentinerea si imbunatatirea continua a calitatii, sistem care consta din valori, traditii, proceduri si asteptari ce promoveaza calitatea' (Cucu, M si col., 2000).

Sistemul de valori poate reprezenta principiile profunde care formeaza esenta a ceea ce suntem. Constiinta unei persoane se bazeaza pe sistemul sau de valori care ii determina comportamentul. Acest lucru se aplica si la organizatiile sportive, care nu vor realiza produse sau servicii de calitate daca ele nu pun pret pe calitate. Sistemul de valori care conduce la performanta de varf si tinde spre excelenta include realizare, contributie, autodepasire, creativitate, calitate si oportunitate.

Implementarea calitatii totale presupune o schimbare la nivelul intregii organizatii. Nu toate schimbarile sunt realizate cu succes deplin. Cauza principala este incercarea managerilor de a impune anumite conditii, in esenta, benefice pe un teren nepregatit. 'Pregatirea terenului' inseamna transformarea mediului cultural al organizatiei intr-o cultura a calitatii.

Concluzii

· Cultura calitatii defineste stadiul actual de dezvoltare al civilizatiilor avansate in cadrul carora tindem sa ne integram. 

· Calitatea se bazeaza pe imbunatatire si aceasta este, in mod direct, legata de schimbare. Schimbarile vizeaza, in primul rand, uneltele si modalitatile la care recurgem.

· Calitatea totala este asociata celor mai bune performante iar sistemul de management al calitatii totale implementat in organizatiile sportive ne ajuta sa le obtinem si sa le imbunatatim permanent.

· Managementul modern considera calitatea totala cheia strategica a competitivitatii, ca trasatura principala a domeniului sport.

· Plecand de la conditia care sta la baza obtinerii de succese prin implementarea managementului calitatii totale (implicarea si angajarea intregului personal al organizatiei in imbunatatirea continua a proceselor), trebuie avut in vedere ca acest sistem al calitatii presupune, in primul rand, un efort de instruire, deoarece se impune o mutatie a modului de gandire, o ridicare pe o alta treapta a culturii pentru calitate, a intregului personal al organizatiei sportive (de la managerul general pana la portar). Managerii (in special cei de niveluri superioare) trebuie sa constientizeze faptul ca managementul calitatii totale nu poate fi impus prin ordine de sus, in realitate, acestia trebuie sa reprezinte un exemplu de mod de viata. Avand in vedere nivelul general al culturii pentru calitate existent actualmente la noi, este de presupus ca procesul de atragere a angajatilor in acest demers va atinge succesul abia dupa multi ani.

· In acest context, in perspectiva competitionala a mileniului III, domeniul sportului romanesc nu poate eluda adoptarea acestor mijloace de crestere a calitatii produselor, proceselor si serviciilor sale in toate planurile, respectiv sportul de performanta si de inalta performanta, sportul scolar, sportul de masa si sportul recreational.

 Abstract

Lately, it has been felt the need in operating changes or laying down methods and concepts in order to cope with a society more and more dynamical. Attempting to be in line with the modern demands, experts in sports activities feel often the psychical strain of the continuous development of the international high level sport. In this permanent competition, the problem is to identify the best technics for the high level athletes'training and to develop a management able to ensure the athletes' preparation support for the high level performance through new specific methods in order to cope with the demands of the international sport elite.

Bibliografie

1. CUCU, M., RADESCU, O., ANTONESCU, V., Calitate – Cultura – Etica. In: Tribuna calitatii. Bucuresti, nr. 1-2, 2000
2. CUREA, S., DRAGULANESCU, N., Managementul calitatii totale-standardele ISO 9004 (comentate). Bucuresti, Ed. Economica, 1995
3. CROSBY, PH., B., Quality is free: The Art of Making Quality Certain. New York, Mc. Graw-Hill, 1979
4. FEIGENBAUM, A., V., Total Quality Control. New York, Mc. Graw-Hill, 1986
5. HORINE, L., Administration of physical education and sport programs. Ed. a 2-a. Dubuque, IA:Brown, 1991
6. IANCU, P., Management in activitatile sportive. Competente manageriale In: Managementul viitorului in activitatile de educatie fizica si sport. Bucuresti, CCPS, 1999
7. JURAN, J., M., Juran's Quality Control Handbook. Mc.Graw-Hill Book Company, 1988
8. MIRANCEA, V., Cine are nevoie de calitate? In: QMedia. Bucuresti, nr. 3-4, 2000
9. RAY, Richard, Management strategies in athletic training. In: Managementul activitatilor sportive. Bucuresti, CCPS, 1997
10. SOUCIE, D., Eficienta conducerii manageriale in organizatiile sportive In: Journal of Sport Management. SUA, Champaign, 1994, 8, 1 (ian), 1-13, (traducere in lb. romana in Management si/sau conducere in sport. Bucuresti, CCPS, 1997)
11. STANCIU, I., POPA, Florica, Implicatiile economice si sociale ale calitatii totale In: Revista Management-Marketing (studiu-cercetari-consulting). Bucuresti, anul XIII, vol.6, 2003
12. Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular. SR. EN ISO 9000. Bucuresti, 2001