TABLOUL PROFUND AL ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC LA SPORTIVI DE MARE PERFORMANTA

- studiu de caz -

Dr. MARIA-DENISA TALABAN

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: tablou profund, alcalemie, exercitiu submaximal, canotaj

Rezumat

Tabloul profund al echilibrului acidobazic (deep picture of acid-base equilibrium), o modalitate complexa si precisa de explorare a starii oxigenului in organismul aflat in stare critica, poate fi utilizat si pentru evidentierea multiplelor perturbari acute pe care le manifesta sportivii sub influenta exercitiului muscular. Articolul prezinta rezultatele monitorizarii pregatirii unei campioane olimpice de canotaj, realizata prin aceasta metoda. Pe langa diferente notabile intre valorile metabolitilor si lacunei anionice (anion gap), determinate de diferite intensitati de lucru muscular, s-a putut, astfel, evidentia si prezenta unui raspuns acidobazic particular, caracterizat prin hiperlactatemie, alcalemie si hiperbazemie de efort submaximal. Este de presupus ca aceste manifestari tranzitorii atipice induc supracompensari susceptibile de a contribui la constructia performantei sportive. Pentru a confirma aceasta ipoteza, cercetari suplimentare sunt necesare.

Monitorizarea biochimica a pregatirii sportivilor de inalta performanta, al carei scop este acela de a asigura o corecta dirijare a antrenamentului individualizat, in functie de caracteristicile metabolice ale probei de concurs, se realizeaza prin investigatii periodice in efort si in repaus bazal, pe probe, indeosebi de sange capilar. Chiar daca echipamentele de analiza permit masurarea cu precizie a unui parametru dintr-o foarte redusa cantitate de sange, de ordinul a 5-250 μL, modul de recoltare ramane invaziv, de unde si necesitatea de a obtine maximum de informatii cu minimum de investigatii. (Viru A., Viru M.). Aceasta conditie care ar putea suna ca pur deziderat este insa pe deplin satisfacuta de determinarile complexe, de oximetrie, stare acidobazica si stare metabolica, reunite sub denumirea de tablou profund al echilibrului acidobazic al sangelui.

Acest tablou profund, conceput pentru a descrie in amanunt statusul oxigenului in organism, are o mare valoare de diagnostic In cazul bolnavului aflat in stare critica. Insa, datorita faptului ca parametrii sai se refera la numeroase procese fiziologice si biochimice implicate in evaluarea cat mai exacta a functionarii diferitelor organe potential afectate de boala, metoda poate fi aplicata si in diagnoza starii de pregatire a sportivilor. In felul acesta, multiplele perturbari acute pe care le manifesta sportivii sub influenta exercitiului muscular pot fi evidentiate simultan prin acest tip de analiza detailata.

Modificarile legate de deficitul in oxigen, create de efortul sistematic, sunt decelabile prin analiza relatiei dintre procesele ce intervin in parcurgerea traseului acestui gaz dinspre mediul atmosferic catre celulele care reprezinta sediul respiratiei propriu-zise. Astfel, putem vorbi despre primul segment, cel de preluare a oxigenului la nivelul plamanului. Capacitatea de preluare de catre organism este dependenta de trei factori:

Presiunea atmosferica

Presiunea partiala a oxigenului

Presiunea partiala a dioxidului de carbon

Suntul intra- si extrapulmonar

Capacitatea de difuzie a tesutului alveolar

Al doilea segment este constituit din transportul oxigenului, respectiv cantitatea care poate fi transportata per litru de sange, dependenta de:

Concentratia totala a hemoglobinei

Saturatia in oxigen a hemoglobinei

Acest ultim parametru este dependent de pO₂, p50 (presiunea partiala a oxigenului la 50% din saturarea sangelui) si, indeosebi, de concentratia totala a oxigenului in sange.

Al treilea segment este reprezentat de eliberarea oxigenului la tesuturi, proces in care sunt determinante:

Afinitatea oxigenului pentru hemoglobina

Starea metabolica a organismului

Interactiunea dintre acesti parametri, in clinica simplu de determinat cu echipamentele Radiometer, este insa cu atat mai dificil de interpretat, cu cat modificarea unuia poate fi compensata prin modificarea celorlalti. In monitorizarea antrenamentului sportivilor de inalta performanta din sporturi cu dominanta aeroba, evaluarea capacitatii de efort cu ajutorul tabloului profund ar putea oferi informatii dintre cele mai pretioase.

Cu toate ca referintele bibliografice ne lipsesc, consideram cu atat mai interesanta prezentarea unui studiu de caz privind modificarile induse de exercitiile fizice. Prin detalierea tabloului reactivitatii organismului unei canotoare de elita, intentionam sa semnalam complexitatea perturbarilor produse prin antrenament, incercand, in acelasi timp, sa patrundem mecanismele care, la aceasta sportiva, genereaza un raspuns acidobazic cu totul particular la exercitiul continuu cu dominanta aeroba, dificil de inteles prin analiza curenta de echilibru acidobazic (EAB).

Cu privire la modalitatea de studiu adoptata, Thomas (1990) admite ca metodologia studiului de caz este foarte flexibila si poate fi lasata la latitudinea cercetatorului. Epuran (1995, 2005) recomanda, de asemenea, metoda cazului in cercetarea activitatilor corporale, indicand-o anume pentru intelegerea modului de constructie a performantelor campionilor, dar atentioneaza in mod special asupra limitelor sale, si indeosebi asupra tentatiei, atat de riscante pentru sportivi, de a generaliza concluziile.

Istoria cazului

O canotoare din componenta lotului olimpic, cu varsta 27 ani, inaltimea 182 cm, greutate 61,5 kg, masa activa 54,5 kg, VO₂max 5700 mL/min (92,7 mL/min/kg corp), dupa 7 luni de antrenament sistematic in vederea participarii la JO, prezinta in repaus bazal valori normale de EAB: pH - 7,411; pCO₂ - 36,6 mmHg; pO₂ - 69 mmHg, ABE - 0,8 mmol/L. In antrenamentul cu exercitii aerobe de vaslit pe apa, de tip R4, cu durata de 50-60 min, la cadenta de 16 lov/min, masuratorile curente ale EAB inregistreaza, comparativ cu valorile bazale, frecvente cresteri de pH si exces de baze. Ritmul cardiac in R4 este normal, de 156 bat/min. Raspunsul metabolic in celelalte aluri de efort nu prezinta nici o particularitate in raport cu restul lotului si cu tabloul EAB specific probei. Sportiva este analizata pentru tabloul profund, pe probe recoltate imediat dupa un antrenament aerob, pe apa, si la 3 min dupa antrenamentul R1, in regim de cursa. Probele de sange capilar cu proprietati arteriale, pastrate la 4^oC, sunt analizate dupa cca. 90 min pe un analizor ABL700.

Rezultate

Conform tabelului 1 si figurilor 1-3:

pH creste la 7,459 in efortul aerob. In R1, raspunsul este normal, pH-ul coborand la 7,141 prin intensificarea energogenezei anaerobe, mai ales in ultimul minut al exercitiului.

pO₂ urca pana la 107 mmHg, avand valori mai mari in antrenamentul aerob.

pCO₂ are valori cu atat mai mici, cu cat intensitatea exercitiului este mai mare, respectiv 35,3 mmHg si 27,7 mmHg. In exercitiul submaximal (EXSM), hipocapnia este pronuntata.

tHb si Hct_c . Dupa cum putem observa, nu este prezenta policitemia pe care ne asteptam sa o gasim la o sportiva de inalta performanta. Din contra, canotoarea care este si campioana mondiala intr-un sport cu dominanta aeroba, cu o valoare record de VO₂max, are o ctHb (13,8 mg/dL) doar cu 10% mai mare decat a unei femei neantrenate, de aceeasi varsta.

sO₂ este foarte ridicata in efortul aerob (99,6%), dar diminueaza in cel cu componenta anaeroba, asigurand astfel eliberarea oxigenului la tesuturi.

FO₂Hb, fractia de Hb care exprima raportul dintre oxihemoglobina si hemoglobina totala, are valori mai mari dupa exercitiu maximal (EXS) (100,9%), ca urmare a cresterii pO₂. Avem, pe de o parte, dovada unei foarte bune capacitati de transport al oxigenului de catre sange, dar, pe de alta, riscul de hiperoxie in efort submaximal. In EXSM, valoarea diminueaza, deoarece intensitatea de lucru depaseste capacitatea cardiovasculara, creand un deficit de aprovizionare cu oxigen.

(Radiometer, 1997)

Figura 1 - Curba de disociere a oxigenului de hemoglobina

Tabelul 1

Valorile parametrilor tabloului profund la o canotoare de nivel olimpic,

dupa exercitii fizice continue submaximale si supramaximale,

comparativ cu valorile fiziologice la neantrenati

Parametri EXS (60 min) EXSM (7 min) Valori fiziologice Gaze sanguine Gaze sanguine Gaze sanguine Gaze sanguine pH ↑ 7,459 ↓ ↓ 7,141 7,35-7,45 pO2 ↑ 107 mmHg ↑ 98 mmHg 83-108 pCO2 ↓ 35,3 mmHg ↓ ↓ 27,7 mmHg 32-45 Oximetrie Gaze sanguine Gaze sanguine Gaze sanguine ctHb   13,5 g/dL   13,8 g/dL 12-16 Hctc   41,4%   43,3%   sO2 ↑ 99,6%   92,2% 95-99 FO2Hb ↑ 100,9%   94,3% 94-99 FCO2Hb ↓ - 0,2% ↓ - 0,4% 0,0-0,8 FHHb   0,4%    4%   FmetHb ↓ - 1,2% ↓ 0,1% 0,2-0,6 Electroliti Electroliti Electroliti Electroliti cK+ ↑ 7,2 meq/L ↑ 7,0 meq/L 3,5-5 can+  142 meq/L ↓ 133 meq/L 136-146 cCa2+  4,94 meq/L  5,14 meq/L 4,61-5,17 cCa2+(7,4)c  5,09 meq/L  3,35 meq/L   cCl- ↑ 112 meq/L ↑ 108 meq/L 98-106 Metaboliti Metaboliti Metaboliti Metaboliti cGlu   96 mg/dL ↑ ↑ 195 mg/dL 70-105 cLac ↑ 25 mg/dL ↑ ↑ 134 mg/dL 5-14 Starea oxigenului Starea oxigenului Starea oxigenului Starea oxigenului ctO2 (B)c  ↑ 19,1 Vol% ↑ 18,7 Vol% 7,1-10Vol% ctCO2(B)c   48,4 Vol% ↓↓ 23,9 Vol%   FShunt(T)   4,4% ↓ 1,8% 2-6% p50(T)   25,12 mmHg ↑ 38,8 mmHg 24-28 mmHg Posmc   289,2 mmol/kg   289,2 mmol/kg   EAB EAB EAB EAB cHCO3- (P)c ↑ 24,7 mmol/L ↓ ↓ 11,5 mmol/L 22-26 mmol/L cBase(Ecf)c ↑ 1,2 mmol/L ↓ ↓ -18,2 mmol/L +/-3,0 mmol/L cBase(B)c ↑ 1,6 mmol/L ↓ ↓ -19,0 mmol/L +/-2,0 mmol/L Lacuna anionica (K+c)  12,9 meq/L  ↑ 20,5 meq/L 8-16 mmol/L Lacuna anionicac  5,7 meq/L  17,3 meq/L   cH+c ↓ 34,6 nmol/L  ↑ ↑ 72,3 nmol/L

FCO₂Hb, fractia de Hb care exprima raportul dintre carboxihemoglobina si hemoglobina totala, are valori coborate, caracteristice organismelor cu mare capacitate aeroba.

ctO₂, concentratia totala a oxigenului din sange, i.e. a oxigenului legat de Hb si a celui liber in plasma, creste deosebit de mult in efort (19,1 Vol%), pana la valori de doua ori mai mari decat cele fiziologice, in dependenta cu cresterea pO₂.

ctCO₂, concentratia totala a dioxidului de carbon din sange, i.e. legat de Hb si liber in plasma, scade in EXSM, ajungand la 23,9 Vol% ca urmare a diminuarii pCO₂ prin hiperventilatie alveolara consecutiva scaderii pH-ului.

FShunt, care reprezinta raportul dintre diferenta alveoloarteriala si diferenta arteriovenoasa pentru concentratia de oxigen, scade la 1,8% in EXSM. (Siggaard-Andersen O., Wimberly P. D.).

p50(a), presiunea partiala a oxigenului la 50% din saturarea sangelui, creste mult in EXSM. Acest parametru descrie pozitia pe curba de disociere a Hb, masurand nivelul de eliberare a oxigenului la tesuturi. In cazul de fata, in R1 fiind vorba de o acidoza metabolica, valoarea de 38,8 mmHg corespunde unei devieri a curbei spre dreapta. (Fig. 1).

cHCO₃^- este crescut in EXS (24,7 mmol/L) fata de valoarea bazala de 23,2 mmol/L, pentru a ajunge la 11,5 mmol/L in EXSM.

cBase (B)_c, deficitul de baze real, este foarte mare in EXSM (24,7 mmol/L), indicand hipobazemia specifica acestui antrenament, dar cu valori mai mici decat cele descrise anterior, in acelasi tip de efort pe simulator. Din contra, in EXS intalnim un exces de baze, de 1,2 mmol/L, cu 2 mmol/L mai mult decat in repaus bazal (-0,8 mmol/L).

Lacuna anionica (K⁺_c) reprezentand diferenta de concentratie dintre cationi – sodium si potasiu – si anioni – clor si bicarbonat – creste in EXSM la 20,5 meq/L, ca urmare a acidozei lactice.

cH⁺_c, respectiv concentratia ionilor de hidrogen, este scazuta in EXS pentru ca in EXSM sa se dubleze. Evolutia acestui parametru exprima productia de H⁺ din efortul de intensitate, in faza de start si mai ales in finis, minus cantitatea de H⁺ care a fost tamponata de bicarbonat si transformata in acid carbonic, ca si cea compensata de hiperventilatie despre care stim ca este de nivel redus la numai 3 min de la incheierea efortului. Ca si pH-ul, care este expresia negativata a acelorasi procese, cH⁺_c reprezinta un parametru mixt al EAB, rezultanta interferentei proceselor metabolice cu procesele chimice si fiziologice de tamponare. (Baggott; Jeyaranjan).

cK⁺ creste substantial, pana la 7,2 meq/L, indicand o hiperkalemie de efort prin eliminarea potasiului din spatiul intracelular, in urma proceselor intense de dehidrogenare din fibrele musculare (EXS) si a disocierii acidului lactic in acidoza de efort. (EXSM).

In mod obisnuit, se considera ca hiperkalemiile de efort sunt mai mari la neantrenati decat la antrenati, dar putem constata ca in sportul de performanta ele pot fi foarte ridicate. La nivel celular, hipokalemia si hipernatremia consecutiva determina o diminuare a fortei musculare, reprezentand, alaturi de acumularea ionilor de hidrogen, un factor de oboseala. (Busse). La nivelul tesutului muscular, eliberarea de K⁺ produce insa o vasodilatatie a patului vascular, cu consecinte benefice asupra evacuarii lactatului, facilitand refacerea.

cNa⁺ in EXSM este usor ridicata fata de normal, de 133 meq/L.

 cGlu creste foarte mult in exercitiul de intensitate, ajungand la 195 mg/dL. In aceasta hiperglicemie de efort se exprima atat cresterea propriu-zisa a necesarului de substrat energetic in travaliu muscular, cat si intensificarea glicolizei anaerobe prin interventie hormonala (catecolamine).

 cLac creste in ambele aluri de intensitate, fiind in cursa pe apa de aproape 10 ori mai mare decat in bazal. Cu privire la evolutia lactatemiei la aceasta sportiva de o valoare incontestabila, trebuie subliniate doua particularitati.

 Discutii

 In primul rand, este vorba de diferente mari intre cLac in EXSM pe simulator, unde, de fiecare data, a avut valori cuprinse intre 18,3-21,1 mmol/L, si EXSM pe apa, unde lactatemia este de 14,8 mmol7L. Constatam, asadar, ca regimul metabolic este altul in exercitiul specific de vaslit, i. e. de intensitate mai redusa, rezultand ca, la acelasi numar de contractii/min, nivelul de solicitare si, in consecinta, dezechilibrul acidobazic al organismului depind de rezistenta mediului extern la inaintare, care, in cazul apei, este mai scazuta.

Figura 2 - Starea EAB pe nomograma pentru pH, pCO₂ si ABE in EXS

(60 min)

Mult mai particular este insa raspunsul acidobazic al canotoarei in efortul aerob, unde intalnim hiperlactatemie (2,65 mmol/L) in prezenta unei hipocapnii incipiente (35,3 mmHg), alcalemii (7,459) si hiperbazemii (1,6 mmol/L), de asemenea, de nivel mic. Mecanismul de instalare al acestui tablou metabolic tine de raportul dintre cLac si presiunea partiala a dioxidului de carbon. (Mincu I., Ionescu-Targoviste C.)

In literatura medicala, hiperlactatemiile nu sunt descrise doar in relatie cu scaderea pH-ului (acidoza metabolica), ci si cu alcaloza respiratorie produsa prin hiperventilatie alveolara. Pitts (1968) apreciaza ca „hiperproductia de AL in cursul alcalozei respiratorii se instaleaza rapid si explica 35% din scaderea HCO₃^- plasmatic'. (Talaban M.-D., Gioga N.).

Figura 3 - Starea EAB pe nomograma pentru pH, pCO₂ si ABE in EXSM

(7 min)

 Efectul important al modificarilor pCO₂ asupra AL este evident in cresterea lactatemiei asociata hipocapniei (Mincu I., Ionescu-Targoviste C.) si, invers, in scaderea lactatemiei in caz de hipercapnie. Mecanismul biochimic se presupune ca implica efectul inhibitor al diminuarii pCO₂ si cresterii pH asupra activitatii piruvatcarboxilazei, dar si efectul hipoxic al cresterii afinitatii Hb pentru O₂ prin scaderea concentratiei intraeritrocitare de 2,3-DPG. Cand nu este cauzata de efort, alcaloza prin hiperventilatie se poate datora hipoxemiei de origine pulmonara, de origine extrapulmonara (acomodarea la altitudine crescuta, anemii etc.), tulburarilor de origine centrala (psihogena), leziunilor de trunchi cerebral, durerii, hiperventilatiei induse voluntar in scop diagnostic sau terapeutic. (Mincu I., Ionescu-Targoviste C.).

 In timp ce exercitiul submaximal al restului canotoarelor se caracterizeaza prin normoacidemie, hipocapnie acuta, hipobazemie si hiperlactatemie de nivel scazut, cu un raspuns foarte sensibil al aparatului respirator, la aceasta canotoare observam o reactivitate aparte.

Diagrama Siggaard-Andersen indica o stare de hipocapnie acuta insotita, comparativ cu bazalul, de hiperacidemie, hiperbazemie, hiperlactatemie de nivel redus. Originea primara, metabolica sau respiratorie, este dificil de discriminat. Avand in vedere prezenta unei hiperkalemii mari, putem presupune ca dereglarea a fost produsa initial prin intensificarea metabolismului lactatului, cu formare de ioni de hidrogen, urmata de o perturbare respiratorie cu efect de supracompensare a pH-ului.

 Modificarea EAB de tipul alcalozei este foarte rara la sportivi, asa cum aratam in capitolul referitor la EAB in conditii de repaus bazal. Constatam ca alcalinizarea, chiar daca minima, poate sa insoteasca insa hiperlactatemia de efort chiar si la un organism foarte bine antrenat si cu o capacitate aeroba dintre cele mai mari, cum este cel din cazul prezentat. Canotoarea manifesta, de asemenea, hiperoxie si modificari compensatorii ale restului parametrilor de caracterizare a starii oxigenului.

 Tabloul acidobazic profund indica:

I. In exercitiul submaximal (cca 50% din VO₂ max, respectiv 60% din intensitatea de cursa)

II. In exercitiul supramaximal (100% din intensitatea de cursa)

Concluzii

 Aceste perturbari - dintre care unele atipice -, evidentiate timp de cca 3 luni pe parcursul pregatirii pentru JO, nu au afectat capacitatea de performanta a sportivei. Desi semnificatia biologica in constructia performantei ramane, in mare parte, neclara, putem presupune ca ele au indus supracompensari care, in final, au contribuit din plin la obtinerea unei medalii olimpice de aur intr-una din cele mai greu de castigat probe de canotaj, 2 vasle – categorie usoara.

 Cercetari ulterioare cu privire la tabloul profund al modificarilor acidobazice aparute in practicarea sportului de mare performanta sunt indispensabile atat pentru intelegerea proceselor fiziologice, cat si pentru gasirea unei metodologii potrivite de investigare a starii de refacere, starii de antrenament si, foarte probabil, in diagnosticul formei sportive.

Abstract

The deep picture of acid-base equilibrium, a complex and precise modality for exploring the oxygen state in the body in a critical shape, might be used also for showing multiples acute perturbations that the athletes present under the influence of the muscle exercise. The article shows the results of monitoring the preparation of a rowing Olympic female champion made by this method. Beside notable differences between the values of the metabolites and the anion gap, determined by different intensities of muscular work, thus it was possible to show also the presence of a particular acid -base answer, characterized by hiperlactamy, alcalemy, and hiperbase of submaximal effort. It may be assumed that these atypical transitory manifestations determine overcompensations susceptible of contributing to the building of sport performance. There are necessary additional researches in order to confirm this hypothesis.

Bibliografie

1. BAGGOTT, J., Gas Transport and pH Regulation. In: Text Book of Biochemistry with Clinical Correlations. IV ed. Th. M. Devlin Editor. New York, 1977, p. 1025-1054
2. BUSSE, M.,W., MAASSEN, N., KONRAD, H. BONING, D., Interrelationship between pH, plasma K⁺ and ventilation during continuous exercise in man. In: European Journal of Applied Physiology. 59, 1989, p. 256-261
3. EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Exercitii fizice. Sport. Fitness. Bucuresti, Edit. Fest, 2005, p. 199-201
4. EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Vol. I si II. Bucuresti, Universitatea Ecologica, 1995, p. 144-177; 459-487
5. JEYARANJAN, R., GOODE, R., DUFFIN, J., The Effect of Metabolic Acid-Base Changes on the Ventilatory Changes at the End of Heavy Exercise. In: European Journal of Applied Physiology and Occupational Physiology. Berlin, 58 (4), 1989, p. 405-410
6. KINDERMANN, E., HARALAMBIE G., KEUL, J., Acid-base equilibrium and lactate level in arterial blood of rowers following OG. In: Medizinsche Welt. 1973, 24, p. 1176-1178
7. MINCU, I., IONESCU-TARGOVISTE, C., Echilibrul acidobazic. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1978, p. 110-232
8. SEILER, S., Physiology of the elite rower. In: Text Book of Rowing. Ohio University, 1996, p. 237-249
9. SIGGAARD-ANDERSEN, O., WIMBERLY, P., D., Arterial oxigen status determined with routine pH/blood gaz equipement and multiwavelength hemoximetry: reference values, precision and accuracy. In: Scandinavian Journal of Clinical Laboratory Investigations. 50, 1990, p.57-66
10. TALABAN, M.-D., GIOGA, N., Exercise alkalosis – acid-base particulars in world level athletes. In: 8^th Meeting of the Balkan Clinical Laboratory Federation. Sinaia, 2000, p. 83
11. TALABAN, M.-D., RINDERU, P., RINDERU, T., RUSU, L. si al., Metodologie de monitorizare a pregatirii sportivilor de inalta performanta in sporturi ciclice cu dominanta aeroba. Proiect de cercetare PNCDI – Program CERES (nepublicat). INCS-UCV. Bucuresti, 2004
12. The blood gas handbook. Radiometer Medical A/S. Copenhagen, 1997, p. 46-94
13. THOMAS, J., R., NELSON, J. K., Metodologia cercetarii in activitatea fizica. Vol. I - II. In: Sportul de performanta. Bucuresti, CCPS, 386 -389, 1997, p. 61-102 si p. 194-220
14. TOFFALETTI, J.,G, Lactic acidosis. In: Critical Reviews in Clinical Laboratory Sciences. 28, 1991, p. 4
15. VINCENT, J.-L, DUFAYE, P., Serial Lactate Determinations during Muscular Stress. In: Journal of Critical Care. 2, 1990, p.143-152
16. VIRU, A., VIRU, M., Biochemical Monitoring of Sport Training. Champaign, Human Kinetics, 2001, p. 126
17. WELTMAN, A., KATCH, V., L., Raportul dintre aparitia acidozei si consumul maxim de oxigen. In: Sportul de performanta - Metodologia antrenamentului. Bucuresti, CCPS, 419-422, 2000, p. 20