REVISTA "STIINTA SPORTULUI" 2005

Competentele si abilitatile absolventului domeniului cultura fizica si sport

 

Prof. univ.dr. ALEXANDRU PACURARU

Universitatea „Dunarea de Jos', Galati

 

Cuvinte cheie: abilitati, competente, evaluare

 

Rezumat

Pregatirea initiala si continua trebuie sa aiba in vedere inzestrarea profesorului / antrenorului cu competentele necesare, astfel incat acesta sa se simta confortabil in fata grupului / grupei, in toate situatiile in care pot aparea in cursul activitatii sale. Pentru o buna prestatie profesionala, profesorul / antrenorul are nevoie sa aiba incredere in sine si in competentele sale profesionale, sa stapaneasca modalitati de rezolvare a situatiilor critice, tensionate sau conflictuale, incat sa fie capabil sa gestioneze situatii tipice si sa poata dezvolta solutii pentru cele atipice.

 

Introducere

Modificarea rolului profesorului de educatie fizica pentru societate si a antrenorului pentru sportul profesionist, cresterea constiintei sociale fata de dezvoltarea fizica, sanatate si participarea la activitatile sportive reclama un program de invatamant responsabil. Pentru aceasta, obiectivele urmarite trebuie specificate si acceptate in cele mai mici detalii inainte de a incepe procesul de instruire.

Un aspect important este acela de a armoniza pregatirea absolventului cu ceea ce se cere pe piata muncii. Este vorba de a sti ce cunostinte se cer si de a asigura pregatirea corespunzatoare.

Pentru a stabili propriile competente, cadrele didactice trebuie sa cunoasca, in primul rand, competentele, abilitatile, priceperile si deprinderile cu care vin la admitere absolventii de liceu. De aici, se pot pune mai multe intrebari:

    • ce priceperi si deprinderi individuale se cer unui candidat care doreste sa fie student la Facultatea de Educatie Fizica si Sport?
    • in ce masura contribuie facultatea pentru dezvoltarea, mentinerea si perfectionarea priceperilor si deprinderilor individuale?
    • ce competente si abilitati minime (minimum necesar) de capacitate individuala se cer la examenele finale (pentru evaluarea finala) pentru acordarea licentei de profesor de educatie fizica si sport.
  • Ce anume sa facem cu studentii ca sa le foloseasca, in general, care sunt acele competente pe care ei trebuie sa le dobandeasca in asa fel incat sa cumuleze maximum de profit nu numai in domeniul nostru, ci si pe piata muncii? Nu cumva corelatia dintre sistemul de invatamant si piata muncii este inexistenta?
  • Competenta reprezinta „cunostintele, aptitudinile si trasaturile personale necesare pentru a indeplini o anumita activitate, precum si modul de aplicare a acestor atribute' sau „capacitate a cuiva de a se pronunta asupra unei probleme de baza cunoasterii ei adanci; capacitatea unei autoritati, a unei persoane etc. de a exercita anumite atributii. Prin competenta pedagogica se intelege, in sens larg, capacitatea unui educator de a se pronunta asupra unei probleme pedagogice' pe temeiul cunoasterii aprofundate a legitatilor si determinarilor fenomenelor educative'; in sens restrans, se refera la „capacitatea unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de performanta, totalitatea sarcinilor tipice de munca specifice profesiei didactice'. Notiunea de „competenta pedagogica' tinde sa fie folosita in prezent cu intelesul de standard profesional minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie sa se ridice o persoana in exercitarea principalelor sarcini de lucru al profesiei didactice, astfel incat societatea sa fie protejata de riscul profesiei acestei meserii de catre persoane insuficient pregatite. Competentele sunt formulari referitoare la ceea ce un student trebuie sa fie, sa inteleaga, sa fie capabil sa realizeze in urma procesului educational. Deci, se pune baza pe rezultatele invatarii mai mult decat pe procesul in sine, adica ceea ce dobandeste prin invatare si nu ceea ce este predat.

    Abilitatea este „calitate a celui care executa rapid si precis o anumita miscare, activitate, operatie etc.; insusirea acelui care dovedeste abilitate intr-o actiune, activitate etc.; indemanare, iscusinta, pricepere, dibacie'. Abilitatile si cunostintele reprezinta doar competente potentiale pana la momentul in care ele sunt dovedite prin punere in aplicare, sau prin comportament. Ele vor fi puse in valoare in dependenta obiectiva de motivatiile, valorile si imaginea de sine a persoanei. De multe ori competentele se confunda cu abilitatile, ambele avand la baza trasaturi personale dar, termenul de competenta depaseste sfera de cuprindere a abilitatilor si cunostintelor, incluzand in sensul sau anumite elemente care tin de „miezul personalitatii'.

    Evidentiem mai jos elementele competentelor performantei avute in vedere in cadrul managementului performantei:

      • intrarile – cunostintele, abilitatile si experienta indivizilor, aduse la locul de munca;
      • procesul – competente comportamentale, manifestate in indeplinirea indatoririlor;
      • iesirile – rezultatele masurabile obtinute de indivizi, conform nivelului de performanta atins;
      • efectele – impactul a ceea ce a fost obtinut de performantele indivizilor asupra rezultatelor echipei, clasei, grupei din care face parte. Acestea reprezinta contributiile lor, care sunt cea din urma masura a eficientei lor'.
  • Accentul in modele de competenta se pune nu atat pe ceea ce trebuie facut, cat mai degraba pe felul in care este facut. Competentele deriva din rolurile – cheie ale postului si sunt definite, de obicei, in termeni care tin de contextul specific si de criteriile de performanta stabilite.
  • Spencer, L.M, si Spencer S.M. [C] scot in evidenta cinci tipuri de caracteristici ale competentei: motivele, trasaturile, conceptul de sine, cunostintele si indemanarile / abilitatile (fig. 2).

    Competentele se refera la gradul de pregatire, de adaptare si responsabilitate ale absolventului in raport cu cerintele specifice domeniului educatiei fizice si sportului. Ele indica nivelul la care absolventul este capabil sa-si exerseze cunostintele, aptitudinile si responsabilitatile dobandite. Competente de suprafata (fig.3), mai exact, cunostintele si abilitatile sunt mai usor de dezvoltat, in timp ce miezul personalitatii, ce include motivele si trasaturile, constituie un „aisberg' greu de evaluat si modelat.

    In ceea ce priveste continutul unei specializari, este necesar a se porni de la competentele si aptitudinile necesare unui absolvent si aplicarea acestora la continutul cursurilor. Cunostintele cuprinse in curricula reprezinta doar premisele latente din punct de vedere al formarii personalitatii studentilor ele capatand forta formativa a muncii in urma prelucrarii si transmiterii lor de catre profesor. Rezultatele invatarii prevazute in standardele de referinta si calificarile universitare sunt exprimate in termeni de:

      • cunostinte si procese de cunoastere;
      • abilitati cognitive;
      • competente profesionale (specifice) si generale.

    Formarea profesorului de educatie fizica si a antrenorului este o componenta a elaborarii multor activitati inrudite, destinate sa imbunatateasca calitatea pregatirii studentului. Aceste activitati au ca rezultat dobandirea de competente generale.

    Competentele generale au caracter transdisciplinar, sunt generalizabile si pot fi dezvoltate prin orice program de studiu si se materializeaza prin: rezolvarea de probleme, gandire critica si creativa, socializare si rationalizare, responsabilitate profesionala, capacitate de a invata, comunicare eficienta.

    Aceste competente sunt solicitate, in mod deosebit, de catre angajatori.

    Rezultatele invatarii corespunzatoare unei diplome de licenta in ceea ce priveste competentele generale (punctul a) sunt urmatoarele:

      • culegerea, analiza si interpretarea de date si informatii cantitative si calitative din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura academica disponibila;
      • utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala;
      • competente superioare in utilizarea tehnologiilor informatice.
  • Competentele specifice sunt legate de domeniul de studiu, in cazul nostru de domeniul educatiei fizice si sportului, fiind cele care individualizeaza programul de studiu. Particularizarea cunostintelor generale pe domeniile specifice activitatii de educatie fizica si sport si aplicarea cunostintelor teoretice in situatii practice sunt cele mai simple exemple din aceasta categorie de competente. Aceasta presupune fie ca studentul sa fie capabil sa invete, fie sa se comporte intr-un mod promitator in acest sens. El este raspunzator de atingerea unui anumit nivel de competenta. Accentul este pus pe rezultatul demonstrat sau pe randament.
  • Curriculum trebuie sa specifice competentele ce trebuie demonstrate de student, explica criteriile care se aplica in evaluarea competentelor studentului si il face pe student raspunzator pentru indeplinirea acestor criterii. Competentele la care se refera includ atitudini, priceperi si deprinderi, modalitati de intelegere si comportament care faciliteaza procesul de dezvoltare fizica.

    Competentele sunt derivate din conceptele explicite ale rolurilor profesorului, astfel stabilite incat sa faca posibila evaluarea comportamentului studentilor in legatura cu competentele specifice si continutul evaluarii sa fie cunoscut in prealabil.

    Verificarea subiectelor prelucrate, acumularea experientelor si explorarea personala, toate contribuie la modelarea „intr-un fel de spirala a programului, a personalitatii antrenorului, consolidand niste competente tot mai vaste pe masura trecerii timpului'.

    Criteriile folosite in evaluarea competentelor se bazeaza pe / si sunt in concordanta cu competentele specifice. Astfel, definirea nivelurilor de maiestrie ce trebuie atinse in conditii specifice se va face explicit. Gradul de progres al studentului depinde de competenta demonstrata; foloseste performanta ca prima sursa de informatie; are in vedere verificarea cunostintelor studentului, relevante pentru planificarea, analiza, interpretarea sau evaluarea situatiilor si tinde spre obiective.

    In acest mod, se extinde si se intareste participarea studentilor la luarea deciziilor si sa se prevada rezultatele specifice ce trebuie obtinute la un anumit nivel si sa se ia masuri ca aceste rezultate sa fie atinse. Rezultatele depind in mare masura de feedback-ul pentru corectarea erorilor sau imbunatatirea eficientei.

     

    Concluzii

    Profesionalizarea pentru cariera de antrenor presupune un amplu efort de rationalizare si asezare a intregului proces de formare initiala si continua a antrenorilor pe baza unor standarde profesionale. Activitatea antrenorilor trebuie inteleasa si cercetata nu doar ca implinirea unei vocatii si a calitatilor personale, ci ca o activitate care este supusa unor norme si constrangeri specifice si precise. Ea are la baza competente si cunostinte asimilate in diverse moduri, care implica o formare profesionala avand la baza un model profesional riguros elaborat. Acest lucru nu este usor de realizat avand in vedere specificul activitatii antrenorilor, care implica adesea variabile a caror standardizare nu este posibila. De aceea, analiza specificului profesiei de antrenor penduleaza intre o descriere a conditiilor si standardelor si o evidentiere a aspectelor creative, personale, nestandardizate.

     

    Abstract

    Initial and ongoing training should focus on the necessary competence of the teacher/ trainer able to make him/her feel comfortable in front of the group, in all the situations that may arise during his/ her activity. In order to have a high-standard professional performance, the teacher/ trainer needs to be self-confident and trust his/ her professional competence, master means of solving critical situations (tense or conflictive), so that to be capable of managing typical situations and developing solutions for atypical ones.

     

    Bibliografie

    1. Adkin, E. J.G., Leighton, P., Resurse umane. Ghid propus de The Economist Books. Bucuresti, Edit. Nemira, 1999, p. 53
    2. Amstrong, M., Performance Management. London, Edit. Kogan, 1997, p. 32
    3. Cole, E.C., Managementul personalului. Edit. CODECS S.A., Bucuresti, 2000
    4. Juillard, F., Formarea antrenorilor de maine. In. Biblioteca antrenorului. Bucuresti, INCS, nr. 7, 2004
    5. Paun, E., Standarde profesionale pentru profesia didactica/Profesionalizarea activitatii didactice. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2002
    6. Spencer, L.M., Spencer S.M., Competence at Wom. New York, Edit. Wiley & Sons, 1993, p. 9 - 15
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT