
ASPECTE PRIVIND OPTIMIZAREA PREGATIRII FIZICE A FOTBALISTILOR JUNIORI I
Lect. univ. dr. CIOLCA SORIN MIREL
Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport
Cuvinte cheie: antrenament, competitie, fotbal, performanta
Rezumat
In fotbalul actual, varsta de 17-18 ani (juniori I) prezinta o serie de particularitati de care trebuie sa tinem seama in procesul de antrenament in vederea obtinerii rezultatelor superioare in competitiile oficiale importante la acest nivel.
In aceasta idee, optimizarea pregatirii fizice la nivelul juniorilor I, ca de altfel si a celorlalte componente ale antrenamentului, va conduce la realizarea obiectivelor de performanta stabilite.
Introducere
Jocul de fotbal, ca de altfel sportul in general, a devenit un fenomen social foarte complex si de mare importanta, tinand cont de contextul actual al desfasurarii evenimentelor sportive. In acest sens, obtinerea performantelor sportive atat de mult dorite de jucatori, antrenori, manageri, presedinti de cluburi, sponsori etc. a devenit un proces dificil, dar care ofera mari satisfactii atat celor implicati direct, cat si indirect (spectatori, telespectatori, ziaristi etc.).
Fotbalul a devenit o agreabila forma de comunicare, exercitand o puternica atractie si mobilizare a milioanelor de spectatori, datorita extinderii si dezvoltarii sale accelerate, mai ales in ultimele doua decenii.
Fiind practicat inca din cele mai vechi timpuri, sub forma jocurilor cu mingea, fotbalul a evoluat progresiv, ajungandu-se la fotbalul modern care, dupa Campionatul Mondial din 1974 (Germania), devine un joc total, datorita aparitiei sistemului modern de joc, in care, cu exceptia portarului, fiecare component al echipei va trebui sa indeplineasca orice functie in cadrul acesteia.
Evolutia fotbalului ne ofera multiple informatii pentru descifrarea si formularea principiilor de organizare a jocului total, in cadrul unei sinteze ce are la baza o serie de concepte si metode validate ale stiintei contemporane (teoria generala a sistemelor, cibernetica, informatica etc.).
Obtinerea performantelor superioare in fotbal implica foarte multi factori si depinde, in mare masura, de folosirea unor metode moderne in procesul de antrenament.
In acest context, ne gandim la optimizarea componentelor antrenamentului fotbalistilor juniori I, in special a pregatirii fizice, plecand de la modelul de joc al echipelor de mare performanta.
Ipotezele de cercetare
Optimizarea pregatirii fizice la aceasta varsta va contribui eficient la realizarea obiectivelor de performanta stabilite.
Subiecti
In experimentul de verificare realizat, am folosit doua grupe de subiecti alcatuite fiecare dintr-un numar de 20 fotbalisti juniori I (2 portari, 6 fundasi, 7 mijlocasi si 5 inaintasi) – grup de experiment si grup de control din seria bucuresteana.
Grupa de experiment a fost reprezentata de echipa Sportul Studentesc, iar pentru grupa de control am ales echipa Rapid Bucuresti.
Metode
In cadrul experimentului realizat, am folosit urmatoarele metode de cercetare: documentarea stiintifica, observatia, experimentul de verificare (de confirmare), prelucrarea si interpretarea statistico–matematica.
Pentru prelucrarea si interpretarea eficienta a rezultatelor cercetarii, am folosit urmatorii indicatori statistico-matematici: media aritmetica (), modulul (Mo), amplitudinea (W), abaterea standard (S), coeficientul de variabilitate (Cv%), si procedeul statistic testul t Student.
Pentru cercetarea realizata, valoarea lui t fata de care am raportat valorile obtinute in experiment este de 2,86 la un prag de incredere de 0,01 (99%) si un grad de libertate f=n-1, care pentru cercetarea noastra este 19.
Organizarea cercetarii
Cercetarea a fost realizata in perioada iulie 2004 – iunie 2005, folosind in antrenamentele de pregatire fizica ale grupei de experiment o serie de mijloace pentru optimizarea capacitatilor conditionale si coordinative ale subiectilor, avand ca timp alocat 50 de minute din cadrul lectiei de antrenament respective.
Atat gupa de experiment, cat si grupa de control au fost testate la un interval de 8 luni, testare initiala – august 2004 si testare finala – aprilie 2005, pentru aprecierea nivelului de pregatire de fizica.
Pentru testare, am ales urmatoarele probe: alergare de viteza pe 30m, alergare de rezistenta (Testul Cooper), flotari, tractiuni, genuflexiuni, saritura in lungime de pe loc si saritura pe verticala de pe loc.
Pentru grupa de experiment, testarile au fost realizate pe stadionul Sportul Studentesc, iar pentru grupa de control pe terenurile Laromet si PRO Rapid.
In ideea completarii cercetarii, am observat echipele cercetate atat in cadrul unor antrenamente, cat si in cadrul jocurilor oficiale.
dezvoltarea fizica prin prelucrarea analitica a musculaturii membrelor inferioare, trunchiului si membrelor superioare;
dezvoltarea capacitatii de efort aerob si anaerob general si specific;
optimizarea indicilor capacitatilor conditionale si coordinative.
starturi de pe loc si din miscare – 4x10m, p30' alergare de viteza: concursuri contracronometru, cu start din picioare pe distante de 20, 30, 50, 60m si cu start de jos pe 100m, 2 serii, p30'-1'
alergari in panta usoara 600-800m, 3 repetari, p1'30', I 80%
serii de alergari in deal si in vale 1-2', distante 300-600m si pauze cuprinse intre 30-60'
alergare la vale, urmata de alergare pe teren plat – 4 seriix30m, p1'30', I 80%
alergare cu incarcatura 15kg, pe distante de 30m, 4 serii, p2'
alergare de 1' cu intensitate medie, 3 serii, p30'
alergare sub forma de intrecere pe 800-1500m, 2 serii, p3-4'
serii de alergari 10x30m in panta, in 4,3 secunde, p1'
serii de alergari 4x200m si 8x100m cu pauze cuprinse intre 1-2'
3 serii de alergari pe 300-600m cu pauze de 30-90'
stafeta sub forma de concurs, cu conducerea mingii pe 50-100m, 2 serii, p1'
se pleaca de la linia de poarta, alergare accelerata pe distanta de 16,5m, lovirea mingii cu capul si revenire in alergare 2/4, 5 serii pentru fiecare jucator, p1'
cate doi jucatori situati la 10m distanta, fata in fata: la semnal, jucatorul care nu are mingea executa un sprint pana aproape de partener si loveste mingea din vole, revenind tot in sprint dupa 5 serii se inverseaza rolurile, p30'
joc 1x1 la o poarta, cate trei atacuri fiecare jucator (alternativ); dupa fiecare serie, pase in doi pana la centrul terenului si se continua exercitiul – 4 repetari, p2'
joc 2x1 in suprafata de pedeapsa, in care aparatorul incearca sa deposedeze - 3' cu 30' pauza
3. Mijloace pentru dezvoltarea fortei
alergare in panta cu fata si cu spatele pe 30m, 4 serii, p1', I 85%
alergare in nisip, apa, zapada pe 30m, 4 serii, p1', I 85%
alergare pe teren variat cu treceri de obstacole pe 50m, 3 serii, p2', I 85%
pas sarit cu haltere de 3kg in maini - 4x15m, p1'
sarituri din ghemuit in ghemuit – 4x15m, p45'
sarituri cu haltera de 10kg cu bratele indoite la umar si ducerea ei deasupra capului–4x10rep, p2'
sarituri de o parte si de alta a bancii de gimnastica, la coarda, peste porti inalte de 1m cu bataie pe ambele picioare – 4x10 repetari, p30'
exercitii cu sarituri pe un picior si pe doua picioare pe scara – 4 repetari, p1'
saritura cangurului – din pozitia semighemuit, intinderea energica a membrelor inferioare si a trunchiului, executand o saritura inalta inainte si aterizand apoi pe sol, tot in semighemuit, partenerul tine gleznele executantului. Exercitiul se desfasoara continuu, intr-o serie de 8-10 sarituri consecutive; dupa fiecare serie, 20-30' alergare relaxata pe loc sau cu scurte deplasari;
genuflexiuni cu haltera de 20kg – 4x20 repetari, p3'
flotari, tractiuni – 4x20 repetari, p2'
aruncarea mingii medicinale de 3kg de deasupra capului cu doua maini si de la nivelul abdomenului (pe perechi) – 4x15 repetari, p2'
din culcat dorsal indoirea si intinderea bratelor cu haltera de 20kg – 4x10 repetari, p1'30'
transportarea partenerului sub forma de concurs (roaba, in spate, pe umeri) pe 20m, 4serii, p2'
stafeta cu minge medicinala de 10kg pe 15m, 2 serii, p2'
fotbal „calare', avand fiecare cate un coechipier in spate, pe un teren de 20x10m, 4x4 perechi, 3-4', dupa care se inverseaza rolurile
jucatorii dispusi in linie executa o flotare, ridicare rapida si lovirea mingii cu capul din saritura, 4x10 executii, cu pauza intre serii de 45'
jucatorii executa 10 genuflexiuni, sprint 10m, lovirea mingii din vole, intoarcere tot in sprint 4x10 executii, pauza intre serii de 1'
acelasi exercitiu, dar jucatorii executa sarituri cu genunchii la piept
jucatorul executa, din minge oferita de coechipier, lovirea mingii cu capul, alternativ, din saritura si din plonjon, pe o distanta de 30m, 4serii, p3'
portarii executa, din minge oferita de coechipier, alternativ prinderea cu plonjon si devierea ei peste bara transversala 10 executii, dupa care se schimba portarul, 5serii
lovirea mingii suspendate cu capul din saritura – 4x15rep, p15'
stafeta sub forma de concurs, cu conducerea mingii sarind peste niste porti inalte de 1m si dispuse la 2m distanta intre ele, mingea se introduce pe sub porti, iar jucatorii executa o bataie pe ambele picioare si ridica genunchii la piept – 4x20m, p30'
4. Mijloace pentru dezvoltarea coordonarii (indemanarii)
mentinerea mingii in aer cu piciorul si cu capul, de pe loc si din deplasare (simtul si controlul mingii) – 4x30', p30'
dribling printre jaloane cu piciorul drept si stang, pe 30m, 4 repetari, p30'
tragerea mingii cu talpa (inainte, inapoi, lateral) si ridicarea ei cu mentinere in aer, se executa cu ambele picioare – 4x30', p15'
autopasa dupa 5-6 mentineri, preluare cu siretul prin amortizare, se executa cu ambele picioare alternativ – 4x10serii, p15'
executarea unor pase prin deviere cu capul, cu pieptul, cu coapsa, cu piciorul – 4x10 repetari, p15';
finalizare (tras) la poarta cu piciorul „neindemanatic' – 4x20 repetari, p15'
joc bilateral cu mingea de rugby – 2x10', p3'
5. Mijloace pentru dezvoltarea mobilitatii
exercitii de stretching pentru membrele inferioare, trunchi, membrele superioare si articulatiile gleznei, genunchiului, coxofemurala, scapulohumerala, cotului si mainii – 4x30', p30'
din stand cu picioarele apropiate si intinse, indoirea trunchiului inainte si apucarea gleznelor din partea posterioara. Prin intermediul unor tensiuni succesive, se cauta sa se apropie pieptul de genunchi, privirea va fi indreptata inainte, iar spatele se va mentine cat mai drept. Treptat, se apuca picioarele cat mai de jos, astfel incat sa fie determinata intinderea muschilor gambei si ai coapsei – 4x20', p30'
cu partener, din stand spate in spate, ridicare alternativa („clopotul') – 4x15', p15'
cu partener, din asezat fata in fata, aplecari alternative ale trunchiului inainte (vaslasul') – 4x15', p15'
Tabelul 1
Timpul alocat pregatirii fizice pe mezocicluri – grupa de experiment
|
MZC |
Minute de antrenament |
Minute de pregatire fizica |
|
1 |
350 |
250 |
|
2 |
600 |
400 |
|
3 |
1200 |
600 |
|
4 |
450 |
200 |
|
5 |
500 |
150 |
|
6 |
1250 |
200 |
|
7 |
1000 |
200 |
|
8 |
1050 |
250 |
|
9 |
900 |
150 |
|
10 |
- |
- |
|
11 |
550 |
400 |
|
12 |
750 |
400 |
|
13 |
500 |
250 |
|
14 |
400 |
100 |
|
15 |
800 |
150 |
|
16 |
1000 |
200 |
|
17 |
1000 |
200 |
|
18 |
600 |
150 |
|
19 |
450 |
100 |
|
20 |
350 |
100 |
|
21 |
550 |
100 |
|
Timpul total alocat pregatirii fizice |
Total – 75 h |
|
Rezultatele obtinute la probele pentru aprecierea nivelului de pregatire fizica la grupul de experiment - testare initiala –
|
Subiecti
|
V30m (s) |
T.C. (m) |
Fl. (rep.) |
Tr. (rep.) |
G.Dr. (rep.) |
G.Stg. (rep.) |
S.Lg. (cm) |
S.V. (cm) |
|
Portar |
4,8 |
2890 |
23 |
12 |
16 |
12 |
255 |
66 |
|
Portar |
4,6 |
2810 |
21 |
10 |
15 |
12 |
238 |
62 |
|
Fundas |
4,6 |
3050 |
22 |
10 |
13 |
10 |
241 |
56 |
|
Fundas |
4,4 |
3100 |
21 |
13 |
14 |
12 |
247 |
57 |
|
Fundas |
4,3 |
3050 |
20 |
11 |
11 |
10 |
250 |
47 |
|
Fundas |
4,4 |
2950 |
21 |
10 |
12 |
10 |
239 |
48 |
|
Fundas |
4,7 |
3025 |
19 |
12 |
11 |
10 |
245 |
42 |
|
Fundas |
4,3 |
2950 |
21 |
10 |
12 |
11 |
248 |
49 |
|
Mijlocas |
4,4 |
3120 |
20 |
11 |
11 |
9 |
251 |
44 |
|
Mijlocas |
4,3 |
2940 |
20 |
10 |
11 |
10 |
253 |
45 |
|
Mijlocas |
4,5 |
2900 |
21 |
10 |
10 |
9 |
231 |
46 |
|
Mijlocas |
4,2 |
2990 |
17 |
11 |
11 |
9 |
247 |
51 |
|
Mijlocas |
4,1 |
3100 |
18 |
12 |
12 |
10 |
249 |
47 |
|
Mijlocas |
4,3 |
3080 |
19 |
10 |
10 |
9 |
237 |
42 |
|
Mijlocas |
4,4 |
2900 |
19 |
11 |
13 |
10 |
235 |
45 |
|
Inaintas |
4,3 |
2950 |
17 |
12 |
14 |
11 |
257 |
53 |
|
Inaintas |
4,2 |
3100 |
21 |
11 |
12 |
10 |
249 |
49 |
|
Inaintas |
4,4 |
2950 |
20 |
10 |
11 |
9 |
251 |
51 |
|
Inaintas |
4,5 |
2990 |
17 |
10 |
11 |
9 |
237 |
52 |
|
Inaintas |
4,3 |
3025 |
16 |
9 |
10 |
9 |
239 |
53 |
Rezultatele obtinute la probele pentru aprecierea nivelului de pregatire fizica la grupul de experiment - testare finala –
|
Subiecti
|
V30m (s) |
T.C. (m) |
Fl. (rep.) |
Tr. (rep.) |
G.Dr. (rep.) |
G.Stg. (rep.) |
S.Lg. (cm) |
S.V. (cm) |
|
Portar |
4,7 |
2920 |
26 |
13 |
17 |
14 |
258 |
68 |
|
Portar |
4,6 |
2850 |
24 |
12 |
16 |
13 |
240 |
63 |
|
Fundas |
4,5 |
3100 |
22 |
11 |
14 |
11 |
243 |
58 |
|
Fundas |
4,3 |
3100 |
23 |
13 |
15 |
13 |
251 |
59 |
|
Fundas |
4,3 |
3080 |
21 |
12 |
12 |
11 |
253 |
48 |
|
Fundas |
4,2 |
3000 |
22 |
12 |
12 |
10 |
242 |
49 |
|
Fundas |
4,5 |
3050 |
22 |
13 |
13 |
11 |
249 |
45 |
|
Fundas |
4,3 |
3050 |
23 |
11 |
13 |
12 |
251 |
52 |
|
Mijlocas |
4,2 |
3130 |
24 |
12 |
12 |
10 |
251 |
44 |
|
Mijlocas |
4,2 |
3000 |
21 |
11 |
12 |
10 |
254 |
46 |
|
Mijlocas |
4,4 |
2950 |
21 |
12 |
11 |
11 |
233 |
48 |
|
Mijlocas |
4,2 |
3050 |
20 |
12 |
12 |
11 |
247 |
53 |
|
Mijlocas |
4,1 |
3130 |
20 |
13 |
12 |
10 |
250 |
49 |
|
Mijlocas |
4,2 |
3100 |
22 |
11 |
11 |
11 |
240 |
43 |
|
Mijlocas |
4,3 |
2950 |
20 |
12 |
14 |
12 |
241 |
48 |
|
Inaintas |
4,2 |
3130 |
21 |
12 |
15 |
11 |
259 |
56 |
|
Inaintas |
4,2 |
3100 |
22 |
12 |
13 |
12 |
253 |
51 |
|
Inaintas |
4,3 |
3000 |
21 |
11 |
11 |
10 |
252 |
53 |
|
Inaintas |
4,4 |
3050 |
20 |
12 |
12 |
10 |
240 |
53 |
|
Inaintas |
4,2 |
3080 |
19 |
10 |
11 |
9 |
242 |
55 |
Tabelul 4
Rezultatele obtinute la probele pentru aprecierea nivelului de pregatire fizica la grupul de control - testare initiala –
|
Subiecti
|
V30m (s) |
T.C. (m) |
Fl. (rep.) |
Tr. (rep.) |
G.Dr. (rep.) |
G.Stg. (rep.) |
S.Lg (cm) |
S.V. (cm) |
|
Portar |
4,9 |
2820 |
24 |
13 |
15 |
11 |
250 |
64 |
|
Portar |
4,7 |
2800 |
20 |
11 |
13 |
12 |
248 |
58 |
|
Fundas |
4,6 |
2900 |
22 |
11 |
12 |
11 |
231 |
55 |
|
Fundas |
4,5 |
3020 |
21 |
12 |
14 |
12 |
242 |
49 |
|
Fundas |
4,5 |
3000 |
19 |
11 |
13 |
11 |
245 |
51 |
|
Fundas |
4,4 |
2900 |
20 |
10 |
11 |
12 |
239 |
53 |
|
Fundas |
4,8 |
2950 |
20 |
12 |
12 |
11 |
247 |
50 |
|
Fundas |
4,5 |
2900 |
19 |
13 |
13 |
12 |
250 |
48 |
|
Mijlocas |
4,6 |
3050 |
21 |
11 |
13 |
11 |
239 |
47 |
|
Mijlocas |
4,4 |
2900 |
20 |
12 |
12 |
12 |
228 |
45 |
|
Mijlocas |
4,7 |
2800 |
21 |
10 |
11 |
11 |
231 |
51 |
|
Mijlocas |
4,4 |
2900 |
18 |
13 |
11 |
10 |
244 |
48 |
|
Mijlocas |
4,3 |
3000 |
17 |
12 |
12 |
11 |
247 |
43 |
|
Mijlocas |
4,5 |
3000 |
18 |
11 |
14 |
13 |
235 |
40 |
|
Mijlocas |
4,7 |
2850 |
19 |
12 |
12 |
11 |
240 |
45 |
|
Inaintas |
4,5 |
2950 |
18 |
11 |
10 |
10 |
252 |
56 |
|
Inaintas |
4,4 |
3100 |
20 |
10 |
12 |
11 |
245 |
49 |
|
Inaintas |
4,6 |
2920 |
20 |
9 |
11 |
10 |
241 |
45 |
|
Inaintas |
4,7 |
2900 |
17 |
10 |
12 |
10 |
235 |
50 |
|
Inaintas |
4,4 |
3000 |
15 |
10 |
10 |
9 |
239 |
51 |
Rezultatele obtinute la probele pentru aprecierea nivelului de pregatire fizica la grupul de control - testare finala –
|
Subiecti
|
V30m (s) |
T.C. (m) |
Fl. (rep.) |
Tr. (rep.) |
G.Dr. (rep.) |
G.Stg. (rep.) |
S.Lg. (cm) |
S.V. (cm) |
|
Portar |
4,9 |
2860 |
25 |
14 |
16 |
12 |
252 |
66 |
|
Portar |
4,6 |
2800 |
22 |
12 |
14 |
13 |
250 |
60 |
|
Fundas |
4,6 |
2950 |
22 |
11 |
12 |
11 |
233 |
55 |
|
Fundas |
4,4 |
3020 |
23 |
13 |
14 |
12 |
242 |
52 |
|
Fundas |
4,5 |
3000 |
21 |
12 |
14 |
12 |
24 |
53 |
|
Fundas |
4,4 |
2950 |
20 |
11 |
12 |
14 |
239 |
55 |
|
Fundas |
4,7 |
2980 |
21 |
14 |
13 |
13 |
252 |
51 |
|
Fundas |
4,4 |
2900 |
20 |
13 |
14 |
12 |
251 |
49 |
|
Mijlocas |
4,6 |
3000 |
21 |
12 |
14 |
12 |
245 |
47 |
|
Mijlocas |
4,4 |
2900 |
22 |
13 |
14 |
13 |
231 |
45 |
|
Mijlocas |
4,6 |
2890 |
23 |
11 |
12 |
12 |
233 |
52 |
|
Mijlocas |
4,3 |
2950 |
20 |
14 |
13 |
10 |
244 |
49 |
|
Mijlocas |
4,3 |
3100 |
17 |
12 |
13 |
12 |
250 |
45 |
|
Mijlocas |
4,34 |
3150 |
19 |
12 |
15 |
14 |
237 |
42 |
|
Mijlocas |
4,7 |
2950 |
20 |
13 |
13 |
12 |
242 |
47 |
|
Inaintas |
4,5 |
2990 |
19 |
12 |
11 |
10 |
255 |
58 |
|
Inaintas |
4,4 |
3150 |
21 |
11 |
12 |
12 |
247 |
50 |
|
Inaintas |
4,5 |
2950 |
22 |
11 |
12 |
11 |
243 |
47 |
|
Inaintas |
4,6 |
3000 |
18 |
12 |
13 |
11 |
238 |
50 |
|
Inaintas |
4,4 |
3100 |
17 |
11 |
11 |
10 |
241 |
53 |
Prelucrarea si interpretarea rezultatelor cercetarii
Tabelul 6
Rezultatele cercetarii obtinute la proba alergare de viteza – V30m (s)
|
Valori Indi-catori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
4,55 |
4,51 |
4,4 |
4,3s |
|
P |
4,8 |
4,75 |
4,7 |
4,65s |
|
F |
4,55 |
4,5 |
4,45 |
4,35s |
|
M |
4,51 |
4,47 |
4,31 |
4,22s |
|
I |
4,52 |
4,48 |
4,34 |
4,26s |
|
Mo |
4,4 |
4,4 |
4,3 |
4,2 |
|
W |
0,6 |
0,6 |
0,7 |
0,6 |
|
S |
1,32 |
1,12 |
0,17 |
0,15 |
|
Cv% |
29,01 (omogenitate slaba) |
24,83 (omogenitate slaba) |
3,86 (omogenitate buna) |
3,48 (omogenitate buna) |
|
t |
t=4,09>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=8,50>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 1 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa; 2) portari; 3) fundasi; 4) mijlocasi; 5) inaintasi |
Graficul 2 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa; 2)portari; 3)fundasi; 4) mijlocasi; 5) inaintasi |
||
Tabelul 7
Rezultatele cercetarii obtinute la proba alergare de rezistenta. Testul COOPER (m)
|
Valori Indi-catori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
2933 |
2979,5 |
2993,5 |
3041 |
|
P |
2810 |
2830 |
2850 |
2885 |
|
F |
2945 |
2966,6 |
3020 |
3064 |
|
M |
2958,5 |
2985,7 |
3005 |
3045 |
|
I |
2974 |
3038 |
3003 |
3072 |
|
Mo |
3000 |
3000 |
2950 |
3100 |
|
W |
300 |
350 |
310 |
280 |
|
S |
86,17 |
92,25 |
85,28 |
73,53 |
|
Cv% |
2,93 (omogenitate buna) |
3,09 (omogenitate buna) |
2,84 (omogenitate buna) |
2,41 (omogenitate buna) |
|
t |
t=4,28>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=7,24>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 3 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 4 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
||
Tabelul 8
Rezultatele cercetarii obtinute la proba flotari (repetari)
|
Valori Indica-tori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
19,45 |
20,65 |
19,65 |
21,7 |
|
P |
22 |
23,5 |
22 |
25 |
|
F |
20,16 |
21,1 |
20,6 |
22,1 |
|
M |
19,14 |
20,28 |
19,14 |
21,4 |
|
I |
18 |
19,4 |
18,2 |
20,6 |
|
Mo |
20 |
22 |
21 |
22 |
|
W |
9 |
8 |
7 |
7 |
|
S |
1,99 |
2,03 |
1,87 |
1,68 |
|
Cv% |
10,23 (omogenitate buna) |
9,83 (omogenitate buna) |
9,52 (omogenitate buna) |
7,77 (omogenitate buna) |
|
t |
t=3,51>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=7,59>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 5 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portar, 3)fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 6 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
||
Tabelul 9
Rezultatele cercetarii obtinute la proba de tractiuni (repetari)
|
Valori Indi-catori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
11,2 |
12,2 |
10,75 |
11,85 |
|
P |
12 |
13 |
11 |
12,5 |
|
F |
11,5 |
12,33 |
11 |
12 |
|
M |
11,57 |
12,42 |
10,7 |
11,85 |
|
I |
10 |
11,4 |
10,4 |
11,4 |
|
Mo |
11 |
12 |
11 |
12 |
|
W |
4 |
3 |
4 |
3 |
|
S |
1,15 |
1,05 |
1,01 |
0,81 |
|
Cv% |
10,26 (omogenitate buna) |
8,6 (omogenitate buna) |
9,47 (omogenitate buna) |
6,83 (omogenitate buna) |
|
t |
t=2,5, fiind mai mic decat 2,86 putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala nu au crescut semnificativ |
t=7,59>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 7 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 8 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi 5) inaintasi |
||
Tabelul 10
Rezultatele cercetarii obtinute la proba genuflexiuni executate pe membrul inferior drept (repetari)
|
Val. Indic. |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
12,15 |
13,1 |
12 |
13 |
|
P |
14 |
15 |
15,5 |
16,5 |
|
F |
12,5 |
13,1 |
12,1 |
13,1 |
|
M |
12,14 |
13,42 |
11,14 |
12 |
|
I |
10,8 |
11,8 |
11,6 |
12 |
|
Mo |
12 |
14 |
11 |
11 |
|
W |
5 |
5 |
6 |
5 |
|
S |
1,30 |
1,29 |
1,67 |
1,68 |
|
Cv% |
10,4 (omogenitate buna) |
9,84 (omogenitate buna) |
13,9 (omogenitate buna) |
12,9 (omogenitate buna) |
|
t |
t=8,63>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=7,59>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 9- Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 10- Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
||
Tabelul 11
Rezultatele cercetarii obtinute la proba genuflexiuni executate pe membrul inferior stang (repetari)
|
Valori Indi-catori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
11,05 |
11,9 |
10 |
11 |
|
P |
11,5 |
12,5 |
12 |
13,5 |
|
F |
11,5 |
12,33 |
12,16 |
11,33 |
|
M |
11,28 |
12,14 |
9,42 |
10,71 |
|
I |
10 |
10,8 |
9,6 |
10,4 |
|
Mo |
11 |
12 |
10 |
11 |
|
W |
4 |
4 |
3 |
5 |
|
S |
0,94 |
1,38 |
1 |
1,25 |
|
Cv% |
8,50 (omogenitate buna) |
11,59 (omogenitate slaba) |
10,5 (omogenitate buna) |
11,3 (omogenitate buna) |
|
t |
t=4,47>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=7,14>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 11 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 12 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
||
Tabelul 12
Rezultatele cercetarii obtinute la proba saritura in lungime de pe loc (cm)
|
Valori Indi-catori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
241,4 |
243,5 |
245,85 |
247,5 |
|
P |
249 |
251 |
246,5 |
249 |
|
F |
242,33 |
243,66 |
245 |
248 |
|
M |
237,71 |
240,28 |
243,2 |
245,1 |
|
I |
242,4 |
244,8 |
246,6 |
249,2 |
|
Mo |
239 |
252 |
239 |
251 |
|
W |
24 |
14 |
20 |
25 |
|
S |
7,03 |
7,16 |
7,49 |
6,93 |
|
Cv% |
2,91 (omogenitate buna) |
2,94 (omogenitate buna) |
3,04 (omogenitate buna) |
2,8 (omogenitate buna) |
|
t |
t=6,17>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=14,70>2,86 –afirmam cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 13 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 14 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
||
Tabelul 13
Rezultatele cercetarii obtinute la proba saritura pe verticala (cm)
|
Valori/ Indicatori |
Grupul de control |
Grupul de experiment |
||
|
Testare initiala |
Testare finala |
Testare initiala |
Testare finala |
|
|
E |
49,9 |
51,3 |
50 |
52 |
|
P |
61 |
63 |
64 |
65,5 |
|
F |
51 |
52,5 |
49,8 |
51,8 |
|
M |
45,57 |
46,71 |
45,7 |
47,2 |
|
I |
50,2 |
51,6 |
51,6 |
53,6 |
|
Mo |
51 |
47 |
51 |
53 |
|
W |
24 |
24 |
24 |
25 |
|
S |
5,61 |
8,97 |
5,98 |
6,59 |
|
Cv% |
11,24 (omogenitate slaba) |
17,48 (omogenitate slaba) |
11,9 (omogenitate buna) |
12,6 (omogenitate buna) |
|
t |
t=7,36>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ |
t=11,56>2,86 – putem afirma cu o incredere de 99% ca rezultatele obtinute la testarea finala au crescut semnificativ; ipoteza nula se respinge |
||
|
|
Graficul 15 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
Graficul 16 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala 1) echipa, 2) portari, 3) fundasi, 4) mijlocasi, 5) inaintasi |
||
In cadrul experimentului realizat, am tinut cont de modelul capacitatii motrice elaborat de Federatia Romana de Fotbal si de cel de nivel international, pentru fotbalistii juniori I, pe care le prezentam in continuare.
|
MODEL F.R.F. JUNIORI I |
|||||
|
CAPACITATEA MOTRICA |
Portari |
Fundasi |
Mijlocasi |
Inaintasi |
|
|
Viteza de deplasare (s) |
30m |
4,3-4,6 |
4,0-4,2 |
4,1-4,4 |
4,0-4,2 |
|
Rezistenta (m) |
Testul Cooper |
2900-3000 |
3000-3100 |
3100-3200 |
3000-3100 |
|
Forta (repetari) |
Flotari |
20-22 |
20-22 |
20-22 |
20-22 |
|
Tractiuni |
11-13 |
11-13 |
11-13 |
11-13 |
|
|
Genuflexiuni pe membrul inferior drept |
12-14 |
12-14 |
12-14 |
12-14 |
|
|
Genuflexiuni pe membrul inferior stang |
11-13 |
11-13 |
11-13 |
11-13 |
|
|
Saritura in lungime de pe loc (cm) |
235-250 |
230-250 |
225-245 |
230-250 |
|
|
Detenta (cm) |
Saritura pe verticala |
50-60 |
50-60 |
45-55 |
50-60 |
|
MODEL INTERNATIONAL JUNIORI I |
|||||
|
CAPACITATEA MOTRICA |
Portari |
Fundasi |
Mijlocasi |
Inaintasi |
|
|
Viteza de deplasare (s) |
30m |
4,2-4,4 |
3,8-4,0 |
4,0-4,2 |
3,8-4,0 |
|
Rezistenta (m) |
Testul Cooper |
3000 |
3200 |
3400 |
3300 |
|
Forta (repetari) |
Flotari |
25 |
25 |
25 |
25 |
|
Tractiuni |
16 |
16 |
16 |
16 |
|
|
Genuflexiuni pe membrul inferior drept |
18 |
18 |
18 |
18 |
|
|
Genuflexiuni pe membrul inferior stang |
14 |
14 |
14 |
14 |
|
|
Saritura in lungime de pe loc(cm) |
240-260 |
240-260 |
230-255 |
240-260 |
|
|
Detenta (cm) |
Saritura pe verticala |
65-75 |
55-65 |
50-60 |
55-65 |
Discutii
In urma experimentului realizat, am obtinut urmatorul model al capacitatii motrice pentru fotbalistii juniori I.
|
MODEL JUNIORI I – GRUPUL DE EXPERIMENT |
|||||
|
CAPACITATEA MOTRICA |
Portari |
Fundasi |
Mijlocasi |
Inaintasi |
|
|
Viteza de deplasare (s) |
30m |
4,65 |
4,35 |
4,22 |
4,26 |
|
Rezistenta (m) |
Testul Cooper |
2885 |
3064 |
3045 |
3072 |
|
Forta (repetari) |
Flotari |
25 |
22,1 |
2,14 |
20,6 |
|
Tractiuni |
12,5 |
12 |
11,85 |
11,4 |
|
|
Genuflexiuni pe membrul inferior drept |
16,5 |
13,1 |
12 |
12,4 |
|
|
Genuflexiuni pe membrul inferior stang |
13,5 |
11,33 |
10,71 |
10,4 |
|
|
Saritura in lungime de pe loc(cm) |
249 |
248 |
245,1 |
249,2 |
|
|
Detenta (cm) |
Saritura pe verticala |
65,5 |
51,8 |
47,2 |
53,6 |
In cadrul experimentului realizat am folosit atat probe pentru aprecierea nivelului de pregatire fizica generala cat si specifica.
Valorile mediilor rezultatelor obtinute de grupa de experiment se incadreaza in limitele modelului capacitatii motrice elaborat de Federatia Romana de Fotbal si sunt apropiate de valorile modelului international pentru majoritatea probelor. Referitor la modelul FRF, jucatorii grupei de experiment se prezinta bine la probele alergare de rezistenta (Testul Cooper), flotari, tractiuni, genuflexiuni, saritura in lungime de pe loc si saritura pe verticala, iar pentru modelului international subiectii au obtinut valori apropiate doar la probele saritura in lungime de pe loc si saritura pe verticala de pe loc.
Referitor la rezultatele obtinute pentru posturile jucatorilor din grupa de experiment, se constata un bun echilibru in functie de specificitatea probei. Spre exemplu, referitor la capacitatea conditionala viteza, cel mai bine stau mijlocasii si inaintasii, la rezistenta si saritura in lungime de pe loc, inaintasii, la flotari, tractiuni, genuflexiuni, si saritura pe verticala de pe loc, portarii.
In aceasta idee, se remarca anumite diferente intre nivelul pregatirii fizice a fotbalistilor juniori I din Romania si al celor din tarile cu fotbal avansat (Anglia, Germania, Italia, Franta), fapt ce necesita o implicare mai eficienta a celor care activeaza la aceasta varsta (antrenori, preparatori fizici, medici, fiziologi, etc.)
De asemenea, s-a constatat faptul ca si grupa de control, comparativ cu cea de experiment, a progresat semnificativ la sapte din cele opt probe la care au fost testati jucatorii (rezultatele obtinute la proba de tractiuni au fost nesemnificative), dar grupa de experiment a progresat semnificativ la toate probele obtinand valori mai mari ale mediilor aritmetice la testarea finala (pentru majoritatea probelor), precum si valori mai mari ale t-ului rezultat in urma folosirii testului de semnificatie Student.
Acest aspect subliniaza eficienta cercetarii realizate si demonstreaza valoarea practica a mijloacelor folosite in antrenamentele de pregatire fizica ale grupei de experiment.
Concluzii
Experimentul realizat a condus, in final, la verificarea ipotezelor de cercetare.
Rezultatele obtinute de grupa de experiment la testarea finala demonstreaza valoarea practica si eficienta mijloacelor pentru pregatire fizica elaborate si folosite de mine in cadrul cercetarii.
In procesul de antrenament al fotbalistilor juniori I, optimizarea pregatirii fizice a acestora trebuie realizata tinand cont in permanenta de tendintele si nivelul fotbalului pe plan international.
In vederea obtinerii performantelor superioare la acest nivel, antrenorii sunt obligati sa insiste in antrenamente, in egala masura, atat asupra pregatirii fizice generale, cat si specifice.
Abstract
In newadays football, the age 17-18 years old (I juniors) presents a series of particularitis that we have to take into consideration in the training process, in order to obtain superior results in the important official competitions at this level.
In this respect, optimizing the physical training at I juniors level, as well as the other components of the training, will lead to the achievement of the preset performance objectives.
Bibliografie