ASPECTE PRIVIND OPTIUNILE ELEVELOR DIN INVATAMANTUL LICEAL PENTRU PRACTICAREA EXERCITIILOR FIZICE

Lect. univ. dr. DOBRESCU TATIANA

FEFS, Universitatea - Bacau

Cuvinte cheie: lectie de educatie fizica, eleve, exercitiu fizic, ciclu liceal, constientizare

Introducere si obiective

In conditiile societatii contemporane, rolul educatiei fizice si sportului se amplifica, conturandu-se obiective si sarcini noi. Astazi, educatia fizica reprezinta 'activitatea de formare – dezvoltare a personalitatii umane proiectata si realizata prin valorificarea deplina a potentialului fizic, fiziologic si psihologic al organismului in conditiile specifice societatii moderne contemporane' (S. Cristea, 2000, p. 111).

I. Neacsu si M. Ene (1987, p. 12) subliniaza: „..una din virtutile centrale ale educatiei fizice si sportului, cea de recreare – compensare, asociata conceptului de timp liber, nu-i suficient conturata la nivel de consum si traire individuala si sociala. Aici, avem in vedere acel tip de educatie fizica si sportiva care sa-si exerseze si sa-si prelungeasca virtutile nu sub forma constrangerilor de ordin disciplinar, ci prin asumarea libera, neingradita de catre fiecare ins a acestei conduite ce vizeaza practicarea naturala si sistematica a jocurilor si activitatilor sportive. Si dintre acestea, indeosebi, a celor cu efecte fie compensatorii, fie de solicitare - intarire a componentelor din structura personalitatii care sunt mai putin implicate in eforturile cotidiene'.

In opinia lui R. Dottrens (1970, p. 340-341), 'cultura fizica are sarcina sa proprie si numai in concordanta cu toate celelalte discipline se poate realiza o educatie armonioasa. Pe de alta parte, ea este aceea care pregateste bazele educatiei generale. Dezvolta corpul pentru a-l face instrument trainic al spiritului. Ea merge mai departe, facand apel intr-o larga masura la personalitate, spontaneitate, gratie educarii speciale a vointei'.

Exercitiul fizic valorificat prin multitudinea formelor lui de manifestare contribuie la combaterea sedentarismului, a exceselor ponderale. Imbinarea efortului intelectual cu cel fizic devine un principiu de viata in conditiile civilizatiei moderne.

Etapa invatamantului liceal reprezinta o perioada deosebit de importanta pentru formarea elevelor ca adulte cu un stil de viata modern pozitiv, in care miscarea, exercitiile fizice si sportul ar trebui sa fie prezente intr-o pondere mare. N. Bignasca si M. Kuffer (2001, p. 46) considera ca disciplina educatie fizica din sistemul de invatamant doua functii clar definite: sa aduca tinerii sa practice numeroase si diferite activitati sportive si sa le arate ca activitatea sportiva constituie un instrument important in educatia pentru sanatate si in formarea personalitatii.

Multe din studiile efectuate in diferite tari au evidentiat faptul ca la copii si tineret interesul pentru activitatea fizica a scazut in ultima vreme. Prea multi tineri, cu deosebire fete, nu practica exercitiul fizic suficient de frecvent si intens pentru a dobandi deprinderi fizice adecvate si a participa la activitati sportive in cadrul societatii.

Stimularea unei eleve pentru practicarea exercitiilor fizice si sportului inseamna mai mult decat a-i oferi un simplu antrenament corporal. Inseamna a-i oferi o adevarata educatie personala si sociala, inseamna a o situa in raport cu ceilalti, a-i permite sa se manifeste, inseamna, intr-un fel, de a se dezvalui pe ea insasi prin intermediul propriului corp.

In acest context, precum si datorita faptului ca activitatea fizica desfasurata de eleve a fost putin cercetata, am optat pentru aceasta tema pentru a cunoaste atitudinea si comportamentul elevelor in raport cu lectia de educatie fizica si practicarea independenta a exercitiilor fizice.

Ipoteza

In realizarea cercetarii, am pornit de la ipoteza potrivit careia se presupune ca identificarea cat mai exacta a realitatilor scolare pe linia educatiei fizice si sportului in randul elevelor ar oferi multiple informatii care sa constituie punctul de plecare al unei interventii ameliorative in acest sens.

Procedeele si metodele de cercetare folosite au fost: studiul materialului bibliografic, ancheta prin utilizarea chestionarului, metoda statistico - matematica si cea a reprezentarii grafice.

Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2004-2005. Pentru a surprinde unele aspecte privind atitudinea fetelor asupra educatiei fizice si sportului, am aplicat un chestionar format din 19 itemi pe un lot de 92 de eleve de la liceul „Vasile Alecsandri' din Bacau.

Intrebarile cuprinse in chestionar au vizat urmatoarele:

• participarea elevelor la lectiile de educatie fizica;
• unele aspecte legate de continutul lectiei de educatie fizica si al activitatilor sportive;
• modalitati de desfasurare a lectiei de educatie fizica;
• cuprinderea elevelor in activitatile fizice si sportive;
• vizionarea de catre eleve a manifestatiilor sportive.

Rezultatele cercetarii

La lectiile de educatie fizica, participa permanent 56 de eleve din cele 92 chestionate, adica 60,87 %, in timp ce 36,96 % (34 de eleve), au o prezenta sporadica la ore iar 2, 18 % (2 eleve) sunt scutite total.

Graficul 1 - Participarea elevelor la lectiile de educatie fizica

Este regretabil ca un procent ridicat de eleve nu participa permanent la ore, fapt ce dovedeste o atitudine necorespunzatoare fata de educatia fizica. Motivele invocate de cele care participa sporadic la lectii au constat, in cea mai mare parte, in comoditate si in lipsa de placere de a frecventa aceste orele de educatie fizica.

Motivatia constituie un factor care mobilizeaza elevele in practicarea exercitiilor fizice. Pornind de la aceasta realitate, am adresat elevelor urmatoarele intrebari: „Ce exercitii fizice si sporturi pe care le practicati in orele de educatie fizica va plac cel mai mult?' si „Ce nu va place la orele de educatie fizica'.

La prima intrebare, nu au raspuns cele doua eleve scutite total de educatie fizica (2,17 %). Pe primele cinci locuri, in ordine descrescatoare, preferintele elevelor sunt reprezentate de baschet, volei, gimnastica, alergari, handbal. Dar, daca cumulam toate raspunsurile care se refera la ramurile gimnasticii, gimnastica aerobica si gimnastica de baza (exercitiile pentru prelucrarea analitica a aparatului locomotor, pentru dezvoltarea fortei, pentru mentinerea starii fizice si sariturile la coarda), constatam ca procentajul se ridica la 46,67 %. In acest context, gimnastica ocupa locul doi in preferintele elevelor iar voleiul locul trei.

Plasarea jocurilor sportive pe locuri fruntase in preferintele fetelor se datoreaza, pe de o parte, atractivitatii si accesibilitatii lor, iar, pe de alta parte, conditiilor materiale bune pe care le are liceul pentru practicarea acestora. Desi pentru practicarea gimnasticii liceul dispune de conditii materiale modeste, credem ca preferinta pentru acest gen de exercitii se datoreaza preocuparii elevelor pentru aspectul corporal.

La intrebarea „Ce nu va place la orele de educatie fizica', ordinea raspunsurilor date de cele 90 de eleve (97,82 %) care participa la lectiile de educatie fizica este urmatoarea: 20 % dintre eleve sunt multumite, neavand ceva de obiectat; 6,66 % nu prefera unele elemente acrobatice (mai ales stand pe mani); 5,55 % exercitiile de incalzire, mijloacele gimnasticii, probele de control in general, proba de alergare de viteza in special, precum si obligativitatea echipamentului.

In ceea ce priveste gimnastica acrobatica, gimnastica in general, consideram ca profesorii nu au gasit calea cea mai eficienta pentru ca acestea sa fie acceptate de toate eleve. Procentajul de 11,11 % al elevelor care detesta probele de control s-ar putea datora faptului ca evaluarea pune fetele in inferioritate fata de baieti. Faptul ca sunt eleve care socotesc obligativitatea echipamentului ca aspect negativ impune constientizarea elevelor asupra necesitatii de a participa la ore in tinuta corespunzatoare.

Alte aspecte care trebuie imbunatatite tin de organizarea si desfasurarea lectiei, de exemplu, lipsa de diversitate a exercitiilor care conduce la monotonie in lectie, dar si de conditiile materiale: desfasurarea lectiilor simultan cu alte clase, lipsa de acces in sala mare de sport, aglomeratia din vestiar si lipsa dusurilor.

In ceea ce priveste exercitiile si sporturile pe care ar dori sa le mai practice in lectiile de educatie fizica, optiunile celor 84 de eleve (91,93 %) care au raspuns sunt diversificate. Ele inclina, in special, spre: handbal, fitness, tenis, gimnastica aerobica si baschet. Mai doresc sa practice tenis de masa, fotbal, volei, badminton, inot, culturism, sah, dans sportiv si putin balet, chiar patinaj si motociclism daca ar exista conditii.

De asemenea, elevele solicita mai multe concursuri si intreceri, exercitii si sporturi noi. Datele prezentate in graficul 2 releva faptul ca trei sferturi (76,40 %) dintre elevele care si-au exprimat optiunea (96,74 %) prefera sa desfasoare lectiile sub conducerea profesorului, iar 23,60 % doresc sa exerseze exercitiile in lectia de educatie fizica independent. Situatia de mai sus releva faptul ca profesorii nu insista in suficienta masura pe formarea capacitatii de practicare autonoma de catre eleve a exercitiilor fizice in lectie, avand in vedere ca aceasta reprezinta o premisa pentru practicarea sistematica a exercitiilor fizice si sportului in timpul liber.

Graficul 2 - Preferintele elevelor privind exersarea in lectia de educatie fizica

Referitor la desfasurarea lectiilor de educatie mixt sau demixtat, 67 eleve (72,83 %) considera ca acestea trebuie sa se desfasoare mixt, 22 eleve (22,91 %) prefera demixtare iar 3,26 % (3 eleve) nu au raspuns (graficul 3).

Graficul 3 - Opiniile elevelor privind desfasurarea lectiilor mixt sau demixtat

Principalele argumente invocate de eleve pentru desfasurarea mixta a lectiilor de educatie fizica se refera la faptul ca baietii destind atmosfera prin glumele care le fac, orele fiind astfel mai placute, mai distractive, precum si la necesitatea de a nu se face discriminari intre sexe deoarece toti sunt elevii aceleiasi clase. Elevele care pledeaza pentru desfasurarea demixtata a lectiilor invoca urmatoarele motive principale: se simt mai bine intr-un cadru demixtat, mai relaxate in preajma fetelor (mai ales in cazul executarii unor exercitii), prefera exercitii fizice diferite de cele ale baietilor, se simt complexate de prezenta baietilor, acestia fac uneori glume mai putin placute, in special pe seama rotunjimilor lor.

Datele reprezentate in graficul 4 releva faptul ca mai mult de jumatate dintre eleve chestionate (54,35 %) prefera sa efectueze lectiile cu un profesor de educatie fizice considerand ca acesta este mai exigent, impune mai multa seriozitate, barbatii sunt mai potriviti pentru aceasta disciplina, iar orele sunt mai interesante deoarece au mai multe idei placute. Elevele care prefera o profesoara (19,57 %) considera ca se inteleg mai bine cu aceasta, le intelege problemele, femeile sunt mai apropiate de ele putand comunica mai bine si se simt in largul lor.

 In schimb, 26,09 % dintre eleve declara ca le este indiferent cu cine fac ora motivand ca nu conteaza sexul, ci nivelul bun de pregatire, calitatea activitatii pe care o desfasoara si legatura care se creeaza intre elevi si profesor.

Graficul 4 - Preferintele elevelor privind sexul cadrului didactic

La intrebarea „Considerati importanta activitatea pe care o desfasurati in orele de educatie fizica ?' au raspuns afirmativ 85 de eleve (92,39 %), 3 eleve (5,88 %) au raspuns negativ si 2 eleve (2,35 %) nu au raspuns (graficul 5).

Graficul 5 - Opinii privind importanta activitatii desfasurate in lectiile de educatie fizica

Dintre cele trei eleve care au raspuns „nu', doua motiveaza in felul urmator:

i se pare inutila, deoarece cele 50 de minute pe saptamana reprezinta prea putin pentru a avea o conditie fizica buna;

e mai mult obositor decat distractiv: „schimba-te, cara echipamentul, transpira (apoi mergi la ore) si, indeosebi, grija sa nu ti se fure ceva in timp ce tu faci sportul'.

Marea majoritate a elevelor constientizeaza nevoia activitatii desfasurata in lectiile de educatie fizica ca factor esential de sanogeneza (31,76 %), de modelare dezvoltare fizica armonioasa, de modelare a corpului (20 %), de relaxare psihica (9,41 %), de mentinere a tonusului muscular si de consum energetic pentru a nu se ingrasa sau pentru a slabi (5,88) etc.

Graficul 6 - Importanta acordata de eleve aspectului fizic

In principal, preocuparile elevelor pentru aspectul fizic se datoreaza urmatoarelor motive: adolescenta este varsta la care doresc sa arate bine, aspectul fizic aste foarte important in societatea din zilele noastre, prima impresie care conteaza este cea a aspectului fizic, asadar considera ca aparentele sunt importante, pentru orice om normal preocuparea pentru aspectul fizice este importanta, pentru a se simti bine etc.

Intrebate daca cunosc modalitatile prin care trebuie sa actioneze pentru modelarea/remodelarea corpului lor, 82 eleve (89,13 %) raspund afirmativ, 8 eleve (8,70 %) raspund negativ, iar 2 eleve (2,17 %) nu raspund.

Sursele din care elevele obtin informatii asupra acestor modalitati sunt diverse: profesorul de EFS, reviste si carti de specialitate, emisiuni TV, prieteni, instructori de fitness, parinti, colegi, diferite persoane, internet, antrenor de gimnastica, medic specialist. In cadrul esantionului nostru, 76 de eleve (82,61 %) practica exercitiile fizice si sportul in timpul liber, in timp ce 16 eleve (17,39 %) nu practica deloc (graficul 7).

Graficul 7 - Practicarea exercitiilor fizice si sportului in timpul liber

Datele din tabelul 16 releva faptul ca toate elevele care au raspuns afirmativ practica exercitiile fizice si sportul in timpul liber neorganizat si numai intr-un procentaj foarte mic de 2,63 % (2 eleve) practica gimnastica aerobica, handbalul si baschetul organizat in scoala, in afara lectiei. Faptul ca 97,37 % dintre eleve nu participa la nici o activitate sportiva organizata in scoala ne arata ca profesorii de educatie fizica din liceu trebuie sa se ingrijeasca cu si mai mare atentie de organizarea timpului liber al elevelor, in care sa includa si aceste activitati.

Elevele practica o diversitate de exercitii fizice si sporturi in timpul liber. Pe primele locuri se situeaza jogging-ul, exercitiile pentru modelarea diferitelor parti ale corpului si fitness-ul.

Elevele au dat raspunsuri afirmative in proportie de 90,22 % (83 eleve) la intrebarea „Considerati necesar sa practicati exercitiile fizice si sportul in timpul liber ?'. Totusi, 6 eleve (6,52 %) raspund ca nu este necesar, iar 4 eleve (4,35 %) nu au raspuns (graficul 8).

Graficul 8 - Opiniile elevelor privind necesitatea practicarii exercitiilor fizice si sportului in timpul liber

Motivele pentru care elevele considera necesara practicarea exercitiilor fizice si sportului in timpul liber concorda cu cele invocate de eleve in privinta necesitatii activitatii desfasurata in lectiile de educatie fizica. Pe primele cinci locuri, se situeaza aceleasi argumente: mentinerea sanatatii, modelarea corpului, mentinere in forma, conditie fizica buna, relaxare. Important este raspunsul situat pe locul sase care releva dorinta elevelor de marire a numarului de ore alocate educatiei fizice pe saptamana.

Elevele care neaga necesitatea practicarii lor motiveaza astfel: „nu vad de ce-as face, n-am chef'; „pentru ca nu-mi ajunge timpul'.

Factorii care le-au determinat pe eleve sa aleaga practicarea activitatilor de mai sus sunt reprezentati in ordinea descrescatoare a ponderii de: dorinta proprie, familie, profesorii de EFS, prieteni si mass media (graficul 9).

Elevele din esantionul cercetat de noi vizioneaza manifestarile sportive in proportie de 77,17 % (71 eleve), 20,65 % (19 eleve) nu vizioneaza iar 2,14 % (2 eleve) nu au raspuns (graficul 10).

Mai mult de jumatate dintre eleve, 56,34 %, vizioneaza manifestarile numai la televizor, 5,63 % (4 eleve) numai la sala sau pe stadion iar 38,03 % atat la televizor, cat si la sala si stadion.

Elevele vizioneaza manifestari sportive la diverse discipline sportive, dar, cu prioritate, pe cele de fotbal, gimnastica, patinaj artistic, tenis de camp si handbal. Disciplinele sportive de rangul XII, mentionate o singura, data nu sunt cuprinse in tabel, constand in: gimnastica ritmica, judo, hochei, sarituri in apa, sporturi de iarna, rugby, volei de plaja, crichet, alpinism, fotbal american, motociclism, muntain biking, motocicling.

Concluzii si propuneri

Participarea sporadica a unui numar destul de mare de eleve, 36,96 %, la lectiile de educatie fizica, precum si principalele motive invocate, care se pot rezuma la comoditate, tradusa in lipsa placerii de a se misca, transportul si uitarea echipamentului, preferinta de a sta la sueta cu colegii etc., releva faptul ca o parte dintre eleve nu au o atitudine favorabila fata de educatia fizica.

Elevele cuprinse in esantionul cercetat doresc sa faca miscare diversificata in lectia de educatie fizica, exercitii si sporturi noi, iar realizarea a cat mai multor doleante ale elevelor va oferi o rata crescuta de practicante atat in regimul zilei de scoala, cat si in timpul liber.

Dorinta de a avea un corp frumos care sa emane sanatate, de a fi in forma, de a se simti bine in pielea lor este motivatia care sta la baza preferintelor pentru practicarea in timpul liber a unor exercitii simple sub forma jogging-ului, exercitiilor pentru modelarea diferitelor parti ale corpului, fitness, gimnastica aerobica, plimbari cu bicicleta si rolele.

Optiunile elevelor merita retinute atat pentru rezolvarea unor probleme generate de curricula scolara la EFS, cat si pentru invatamantul superior care trebuie sa asigure pregatirea profesorilor pentru ramurile respective: de exemplu, fitness, fotbal pentru studente, gimnastica ritmica pentru studenti, gimnastica aerobica etc.

Parerile elevelor privind sexul cadrului didactic sunt impartite, argumentele aduse de ele relevand de fapt calitatile asteptate de la orice profesor de EFS, indiferent de sexul acestuia: bine pregatit pentru a desfasura o activitate de calitate, deschis, comunicativ, apropiat de fete, cu multa rabdare si intelegere fata de ele, cu idei placute, noi, astfel incat orele sa fie interesante. Ele stiu doar ca vor sa faca sport si doresc sa se simta bine la orele de educatie fizica. 

Cuprinderea elevelor intr-o proportie mare in activitatile fizice si sportive desfasurate in timpul liber este corespunzatoare, in schimb faptul ca numai 2,62 % dintre acestea le practica organizat in scoala, ne arata ca profesorii de educatie fizica trebuie sa se ingrijeasca cu mai multa atentie de atragerea si implicarea fetelor in aceste activitati. Mai ales pentru ca o parte dintre eleve considera ca necesarul de exercitiu fizic, miscare si sport este mult peste oferta institutionalizata de una sau doua ore. Marea majoritate a elevelor constientizeaza nevoia practicarii exercitiilor fizice si sportului in lectie si in timpul liber, ca factor esential de sanogeneza, de dezvoltare fizica armonioasa, de modelare a corpului in vederea unui aspect placut, de mentinere si imbunatatire a conditiei fizice, de relaxare psihica, recreare, inviorare si distractie, de formare a personalitatii.

Pentru optimizarea activitatii de educatie fizica si sport feminina din colegiul „Vasile Alecsandri', propunem:

- In orientarea continutului activitatilor de educatie fizica si sportiva liceu sa se tina seama si de preferintele elevelor, preferinte care trebuie depistate.

- Cresterea interesului elevelor pentru practicarea exercitiilor fizice si sportului impune utilizarea unor strategii didactice care implica participarea activa si constienta a elevelor la lectiile de educatie fizica, constientizarea lor asupra efectelor exercitiilor practicate, formarea capacitatii de practicare autonoma a exercitiilor in lectie, acordarea unei bonificatii la media finala a disciplinei elevelor care participa la actiuni sportive si turistice organizate in scoala.

- Ca raspuns la solicitarile elevelor se impune crearea conditiilor de baza materiala corespunzatoare pentru practicarea mai multor sporturi, in special fitness, clasat pe locul doi intre dorintele lor, amenajarea de cusete pentru pastrarea echipamentului la scoala, amenajarea de dusuri etc., eforturi care trebuie sa fie facute in colaborare cu factorii de decizie din scoala si cu potentiali sponsori.

Abstract

The stage of secondary education represents a very important period for the students forming as adults with a modern positive lifestyle, in which motion, physic exercises and the sport should occupy more time in their life. It is more and more obvious that young men, especially young girls, don't practice physical exercises enough frequently and intensely in order to gain proper physical skills and to participate to sportive activities in the society.

Stimulating the students to practice physical exercises and sport represents much more than just offering simple body training. As a real personal and social education, it means relating these young girls with others, it enables them to express and reveal themselves in society through their own body.

The increase of the students' interest in practising physical exercises and sport requests the using of several didactic strategies which imply the participation of the students actively and consciously into the physical education lessons, being aware of the practised exercises' effects and forming the capacity of practising them free during and beyond the lesson.

Bibliografie

1. CRISTEA, S., Dictionar de pedagogie. Chisinau-Bucuresti, Grupul editorial Litera, Litera International, 2000
2. CUCOS, C., Timp si temporalitate in educatie. Elemente pentru un management al timpului scolar. Iasi, Ed. Polirom, 2002
3. DRAGNEA, A., BOTA, A., Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica-R.A., 1999
4. LECLERCQ, A., Presence de la femme dans le sport. In: Revue E.P.S., Paris, nr. 283, 2000
5. PFISTER, G., Les femmes dans les jeux et les sports traditionnels. In: Revue Olympique. Lausanne, XXVI-31, 2000
6. REPOND, R-M., Ce que font les filles et les garçons ensemble. In: Rev. Mobile. Paris, nr. 1, 1999