STUDIUL ACTIVITATII MOTRICE A COPIILOR PRESCOLARI, INSTITUTIONALIZATI

SI NEINSTITUTIONALIZATI

Drd. NAN DORIN

Colegiul National „Gheorghe Asachi', Sibiu

Cuvinte cheie: copii prescolari, activitate motrica

Introducere

Studiind literatura de specialitate, am inteles ce trebuie sa insemne si cum se desfasoara, in anumite locuri, activitatea motrica a copiilor prescolari. Ce se intampla in realitate a devenit sau ar trebui sa devina o preocupare a specialistilor

Ne-am pus o serie de intrebari, cum ar fi: ce activitati desfasoara copiii in familie, ce activitati desfasoara in gradinite, ce conditii materiale si de spatiu au in municipiul Sibiu (locuri de joaca) si in gradinite, care este parerea educatoarelor referitor la nevoia de miscare si de joc a copiilor si cum se asigura aceasta.

Am incercat sa obtinem raspunsuri la aceste intrebari studiind activitatea motrica a copiilor prescolari din municipiul Sibiu.

Premisele cercetarii

Am pornit de la premisa ca activitatea motrica a copiilor se desfasoara, in cea mai mare parte, cu sprijinul familiei (in locuinta, in spatiile special amenajate in cartiere, in zonele de agrement, in spatiile libere limitrofe localitatii etc.) si in gradinite pentru copii institutionalizati.

De asemenea, am pornit de la premisa ca activitatea copiilor se desfasoara atat in familie, cat si in institutii, conform cerintelor lor functionale (nevoii de miscare si joc).

Subiecti, metode, organizarea cercetarii

Subiecti sunt copii de 3-6 ani din municipiul Sibiu, nascuti incepand cu 1 iulie 1999. Un numar de 28 din 38 de gradinite din municipiul Sibiu, dintre care 2 private si 26 de stat, au fost incluse in studiul efectuat.

La 1 septembrie 2005, au fost inscrisi in gradinitele municipiului Sibiu un numar de 4313 copii, astfel:

3 ani	4 ani	5 ani	6 ani
1001	1009	1225	1078

Din datele Directiei de statistica, reiese ca in municipiul Sibiu s-au nascut dupa 1 iulie 1999, 4688 copii, care acum au intre 3 si 6 ani. Exista o marja de eroare data de fluctuatia populatiei care s-a produs din 2002 de la ultimul recensamant. Aceasta este, insa, foarte mica (2 %) astfel incat putem sa apreciem ca la inceperea studiului in municipiul Sibiu locuiau aproximativ 4600 copii de 3–6 ani. Facand diferenta, constatam ca ceva mai putin de 300 de copii nu sunt inscrisi in gradinitele de stat. Daca ii adaugam si pe cei de la gradinitele private (aproximativ 100), observam ca majoritatea covarsitoare a copiilor (95 %) sunt institutionalizati.

Metode

Pentru a afla raspunsuri la intrebarile care ne-au preocupat, referitor la activitatea motrica a copiilor prescolari, am intreprins o cercetare de tip descriptiv, folosind metodele specifice acesteia, si anume, observatia si ancheta (chestionarul si interviul).

Organizarea cercetarii

Dupa documentarea initiala, studiul planurilor si programelor de activitate la invatamantul prescolar, a publicatiilor de specialitate si a unor cercetari din domeniul de interes, altminteri destul de putine, am intocmit planul de desfasurare a anchetei, am realizat fisele de observatie a activitatii copiilor in spatiile de joaca, fisele de observatia individuala, chestionarele pentru parinti pe care le-am aplicat atunci cand acestia erau prezenti in spatiile de joaca, precum si chestionarele pentru educatoare.

Cu ajutorul unui aparat foto digital, am inregistrat spatiile de joaca existente – functionabile si nefunctionabile - in toate cartierele municipiului Sibiu. Am urmarit activitatea copiilor in aceste spatiile amenajate si functionale in zile si la ore diferite, inregistrand, conform fiselor de observatie colective si individuale, datele la aspectele urmarite si situatii care am considerat ca sunt semnificative.

Rezultatele obtinute si interpretarea lor

Spatiile de joaca si miscare din municipiul Sibiu

La momentul investigatiilor (octombrie – noiembrie 2005), am identificat 28 de spatii, dintre care 18 utilizabile, 3 partial utilizabile si 7 neutilizabile:

Cartierul si nr. de spatii	Utilizabile	Partial utilizabile	Neutiliza-bile	*** Foarte bune	** Bune	* Satisfaca-toare	- Nesatisfaca- toare
Vasile Aron, 4	3		1	1	1		2
Hipodrom, 13	6	2	5		2	3	8
Valea Aurie, 2	1	1				1	1
Terezian si Tiglari, 2	2				1	1
Strand, 3	2		1	1	1		1
Subarini,1	1			1
Centru, 3	3			2		1

Total  28     18         3         7        5        5      6       12

Activitatea motrica a copiilor cu familia

Informatiile obtinute le-am sintetizat astfel:

Parcul Tineretului	22.09.05, 10.45 – 11.30	15	4       11       -
	27.09. 10.00 – 11.2o	7	3        2       2
	29.09. 18.20 – 19.10	16	13        3       -
Parcul Subarini „OMOlimpiada'	24.09. 10.00. – 12.00	25	20        5       -
„OMOlimpiada'	25.09. 10.00 – 12.00	44	38        4       2
	28.09. 16.3o – 17.30	18	13        4       1
	29.09. 12.30 – 12.4o	16	6        10      -
	10.10. 16.25. – 16.50	11	6         5      -
Cartierul Hipodrom H3	15.11. 11.00. – 11.30	2	1         1      -
Parcul Terezian	30.09. 10.45. – 11.10	4	3         1      -
	12.11. 10.15. – 11.00	3	1         1      1
	14.11. 12.00. – 12.45	8	3         5      -
Cartierul Strand S1	12.11. 10.00. – 10.45.	7	3         4      -
S3	15.11. 13.00. – 13.20	2	1         1      -

•  
• Insotitorii, numeric:

Cu exceptia zilelor de 24 si 25 septembrie cand a avut loc „OMOlimpiada', ne-am deplasat la jocurile de joaca numai in zile lucratoare, pentru ca eram interesati sa aflam cati parinti sau membri de familie sunt preocupati de nevoia de miscare a copiilor.

Din datele de mai sus, observam urmatoarele:

- Copiii sunt insotiti in cea mai mare parte de parintii (115 din 178 de cazuri). Bunicii ii insotesc mai ales in prima parte a zilei, cand parintii sunt la serviciu. Foarte putini copii sunt insotiti si de alte persoane, in 6 cazuri, acestia fiind fratii mai mari.

- Odata cu aproprierea de sezonul rece, numarul de copii in spatiile de joaca scade (dupa 15 noiembrie), cu toate ca observarea lor am efectuat-o numai in zile fara ploaie si la o temperatura acceptabila pentru activitati in aer liber.

- O activitate gen „OMOlimpiada', care pentru prescolari a insemnat parcurgerea unui traseu aplicativ (catarare, trecere peste si printre obstacole) pe un suport gonflabil si aruncare la tinta, a reprezentat o atractie pentru copii si parinti, fiind prezenti in numar mare in Parcul Subarini chiar si pe vreme ploioasa.

Formele de activitate practicate cu cea mai mare placere in spatiile de joaca le-am clasificat astfel: catarare in turn, deplasare pe puntea mobila si coborare pe tobogan, urcare si coborare pe tobogan, gen „Elefant', sau tobogan simplu si catarare pe diferite structuri metalice, leganare, mers in echilibru pe punte mobila etc.

Observand copiii in spatiile de joaca, am constatat urmatoarele:

copiii sunt dependenti de ceea ce li se ofera, de exemplu, dotarile dintr-un spatiu de joaca. Ei sunt mai activi sau mai putin activi in functie de trasaturile personale, dar si posibilitatile pe care le ofera spatiul de joaca si disponibilitatile insotitorilor. Cea mai mare parte a spatiilor de joaca sunt ocupate de leagane, balansoare, cele mai multe model vechi si rotative, care, pe langa faptul ca ii fac pe copii inactivi, sunt si periculoase.

jocul in nisip pentru cei mai mici credem ca nu este indicat, daca in spatiul respectiv nu se mentine curatenia si nisipul nu este sitat periodic. Mai bine sa existe obiecte de diferite forme si dimensiuni, prin intermediul carora copii sa realizeze diferite constructii.

Parerea parintilor referitor la activitatea motrica

Am chestionat 47 de parinti cu copiii in spatiile de joaca. Raspunsurile la cele 11 intrebari au scos in evidenta urmatoarele situatii si preocupari ale parintilor.

►De cate ori pe saptamana ies cu copii in spatii adecvate miscarii – jocului:

a) zilnic: 18 (38 %); b) la sfarsit de saptamana: 6 (12 %); c) de 3-4 ori: 11 (23 %);

d) 1-2 ori: 9 (19 %); e) ocazional: 4 (8 %).

►Cat timp ii permit copilului sa se joace cu ocazia unei iesiri:

a) ½ - 1 h.: 4 (8 %); b) 1 – 2 h.: 14 (30 %); c) 2 h. si mai mult: 29 (62 %).

►In situatia unor conditii atmosferice nefavorabile au preocupari pentru satisfacerea nevoii de miscare a copilului:

Da: 44 (94 %)   Nu: 3 (6 %)

►Cei care au raspuns favorabil au urmatoare preocupari:

Ies la plimbare echipati corespunzator, 34 de raspunsuri;

Exerseaza impreuna cu copilul, in spatiile disponibile din locuinta, diferite exercitii fizice: 19 raspunsuri;

Il duc la inot: 8 raspunsuri;

Merg la o sala si se joc cu mingea: 3 raspunsuri.

►Ies la sfarsit de saptamana, in spatiile verzi:

a) foarte des: 9 (19 %); b) des: 22 (47 %);  c) ocazional: 16 (34 %);  d) de loc: -

Ce face copilul in timpul unei iesiri la iarba verde:

Se joaca liber: 38 de raspunsuri;

Participa la diferite jocuri organizate de parinti: 12 raspunsuri;

Exerseaza cu intreaga familie diferite exercitii fizice: 12 raspunsuri;

Parcurge cu intreaga familie diferite trasee turistice, drumuri-poteci, pe jos sau cu bicicleta: 8 raspunsuri.

►Copilul foloseste bicicleta sau tricicleta: Da: 42 (89 %) Nu: 5 (11 %).

►Spatiile amenajate pentru joaca copiilor din cartier sunt suficiente si corespunzator amenajate: Da: 13 (28 %)  Nu: 34 (72 %)

►Copilul este inscris la gradinita: Da: 36 (77 %) Nu: 11 (23 %)

Cateva interpretari credem ca sunt necesare.

- Majoritatea parintilor au preocupari pentru satisfacerea nevoii de miscare a copiilor, 61% dintre cei intervievati se preocupa zilnic sau de 3-4 ori pe saptamana pentru iesiri in spatiile de joaca. Acest lucru se poate explica si pentru faptul ca 57 % dintre familii locuiesc la bloc sau la casa fara spatiu de joaca. Semnificativ este si faptul ca 62 % aloca pentru fiecare iesire peste 2 ore. Un numar mare dintre parintii chestionati au preocupari pentru miscare si in situatia unor conditii atmosferice nefavorabile (94 %). Si iesirile la sfarsit de saptamana, la iarba verde ii preocupa, 41% ies foarte des si des.

- Din pacate, foarte putine familii desfasoare activitati fizice in comun si organizeaza timpul liber al copiilor la iarba verde. Copii au nevoie de modele. Cele mai apropiate exemple de activitate ii sunt cele oferite de parintii si fratii mai mari. Copii trebuie deprinsi de mici cu drumetia, cicloturismul, jocuri in aer liber etc. Aceasta deprindere trebuie realizata, la varsta mica, in familie.

Activitatea motrica in gradinite

95 % dintre copiii de 3 – 6 ani sunt institutionalizati. Aceasta situatie este confirmata si de ancheta realizata printre parintii copiilor de aceasta varsta, 77 % dintre parintii intervievati declara ca si-au inscris copiii la gradinita.

In municipiul Sibiu, functioneaza, in reteaua Ministerului Educatiei si Cercetarii, 38 de gradinite. Am investigat conditiile interioare si exterioare (spatii disponibile, dotari, amenajari), le-am apreciat si le-am raportat la numarul de copii inscrisi. Apoi, am fost interesat de parerea educatoarelor.

In urma investigatiilor efectuate in 28 de gradinite (26 din reteaua de stat si 2 private), am obtinut ajuns la concluzia ca:

► doar 2 gradinite au conditii corespunzatoare, atat in interior cat si in exterior, pentru joc si miscare (nr.33 si „Edelweiss'); o gradinita are conditii corespunzatoare in interior si necorespunzatoare in exterior, cu toate ca are spatiu disponibil (nr. 29); 8 gradinite au conditii satisfacatoare (sali de clasa destul de mari si curti cu o suprafata suficient de mare si amenajate si dotate cu aparatura).

►ingrijorator este faptul ca 13 gradinite nu au conditii adecvate nici in interior nici in exterior si 4 gradinite au conditii satisfacatoare doar in spatiile exterioare.

►aproape toate gradinitele au spatii exterioare (curti) mari unde se pot amenaja locuri de joaca si se poate monta aparatura indicata. Exceptie face gradinita 7, care are o curte de aprox. 150 m², insuficient pentru cei 111 copii inregimentati aici. Gradinitele nu-si valorifica spatiul disponibil din mai multe motive: lipsa finantarii, sprijin limitat din partea parintilor, distrugerile facute de cei care se refugiaza in curtile gradinitelor si din cauza celor care fura structurile metalice pentru comercializare. Gradinitele din cartierele de blocuri, mai ales, au probleme cu intretinerea curtilor si aparatelor.

►aparatura din curtile gradinitelor este formata, in cea mai mare parte, din leagane si balansoare care sunt si cele mai periculoase. O mare parte dintre educatoare considera ca leaganele si balansoarele, cele clasice, ar trebui desfiintate. La fel si rotativele. Aceste aparate persista in spatiile de joaca din cartiere si in curtile gradinitelor din inertia celor care se ocupa de dotari si din motive financiare pentru ca sunt simplu de construit si necesita destul de putin material.

Parerea educatoarelor referitor la activitatea din gradinite

Au raspuns intrebarilor din chestionar 78 de educatoare.

1. Baza materiala a gradinitei este:

optima pentru activitati de educatie fizica: 11 (14 %);

improprie dar satisfacatoare: 59 (76 %);

improprie: 8 (10 %).

2. Cat timp din programul zilnic aloca copiilor pentru miscare:

a) ½ - 1 h. : 24 (31 %);  b) 1 – 2 h.: 45 (58 %);  c) 2 h. si mai mult: 9 (11 %).

3. In ce masura contribuie activitatea fizica la cresterea si dezvoltarea copiilor:

a) foarte mare: 67 (86%); b) mare: 10 (13%); moderata: 1 (1%); nesemnificativa: 4. Care sunt activitatile cele mai agreate de copii:

- jocurile de miscare;

- exercitiile utilitar aplicative (stafete, parcursuri);

- dansurile;

- exercitiile cu diferite obiecte;

- minijocurile;

- complexele de exercitii de dezvoltare fizica armonioasa.

5. Au ales activitate optionala din aria curriculara educatie fizica: 17 (22 %). Nu au ales activitati optionale: 61 (78 %).

6. Urmaresc prin testari biomotrice periodice dezvoltarea copiilor:

a) semestrial: 51 (64 %);      b) anual: 22 (28 %);        c) nu: 5 (8 %)

Constatam urmatoarele:

►Baza materiala este improprie sau improvizata dar satisfacatoare in 67 de cazuri (86 %) si doar 11 educatoare considera baza materiala corespunzatoare. Parerea educatoarelor coincide cu observatiile personale, prezentate in materialul referitor la gradinite, unde apreciam ca doar 2 gradinite au conditii bune, 8 satisfacatoare si 18 necorespunzatoare.

►Educatoarele, in marea lor majoritate, apreciaza ca foarte mare si mare contributia educatiei fizice la cresterea si dezvoltarea copiilor si, in consecinta, acorda din programul zilnic 1 – 2 h si chiar 2h si mai mult pentru miscare (69 %). Legat de observatiile referitoare la conditiile materiale si de spatiu, desfasurarea activitatilor specifice educatiei fizice au de suferit pentru ca se organizeaza in locuri restranse (interior) si neamenajate (exterior), in cele mai multe cazuri. Din pacate, entuziasmul si intelegerea corecta a influentei miscarii asupra copilului, sunt bulversate de conditiile materiale necorespunzatoare.

►Am identificat cele mai atractive forme de miscare. Doar cele situate pe locul 6 (complexe de exercitii de dezvoltare fizica) se pot desfasura intr-un spatiu restrans. Toate celelalte, care sunt si cele mai atractive si cele mai dinamice, specifice copiilor de 3 – 6 ani, necesita un spatiu corespunzator. La cele mai multe gradinite, asa cum am vazut la „Aprecieri', spatiul interior este limitat, activitatile fizice se desfasoara in sali multifunctionale de maximul 6/12 m. Reasezand mobilierul (mesele si scaunele) se poate obtine o suprafata, in cele mai buna situatie, de 12 – 16 m². 3 luni din an, in cel mai fericit caz, daca nu mai mult, copii lucreaza numai in interior, 3 luni (noiembrie, martie si aprilie) lucreaza si in exterior, dar activitatea in spatiile de miscare si joc este influentata, in aceste luni, de capriciile vremii, raman 4 luni (septembrie, octombrie, mai si iunie) cand volumul de activitate fizica poate fi realizat si aer liber, cand copiii pot sa zburde si sa participe la jocuri de miscare, parcursuri si stafete utilitar-aplicative, exercitii cu diferite obiecte, si mini-jocuri. Daca spatiile exterioare (curtile gradinitelor) nu sunt dotate si amenajate, dinamismul si dorinta de miscare a copiilor sunt limitate si in perioada in care conditiile atmosferice le-ar permite sa abordeze o gama variata de forme de miscare care le este absolut necesara in dezvoltarea lor.

►Consideram ca si in cazul alegerii unor activitati optionale, baza materiala a avut un rol hotarator. Doar 17 educatoare (22 %) desfasoara asemenea activitati.

►In ce priveste testarile biomotrice, am constatat ca se realizeaza semestrial sau anual in majoritatea gradinitelor, dar, din discutiile cu educatoarelor si cu personalul medical am aflat ca este vorba doar de testari somatice, inaltimea si greutatea. Aceste masuratori le efectueaza asistenta medicala care, conform tabelelor de referinta pentru stabilirea dezvoltarii fizice, ii catalogheaza, armonici sau dizarmonici si inregistreaza dezvoltarea copiilor dupa acesti parametri. La unele gradinite (5), nici aceste inregistrari nu se fac. Testari motrice nu se efectueaza. Educatoarele isi regleaza activitatea fizica dupa observarea empirica a copiilor. Nu au obiective concrete in ce priveste dezvoltarea motrica.

Concluzii

1. Majoritatea copiilor din municipiul Sibiu (95 %) sunt cuprinsi in gradinite cu program normal si program prelungit. Rezulta ca dezvoltarea lor motrica este in mare masura influentata de activitatea motrica din gradinita.

2. Activitatea motrica a copiilor in gradinite este afectata de lipsa de spatiu interior si exterior, de dotari si amenajari corespunzatoare. Doar la trei gradinite este posibila transformarea salilor de clasa de dimensiuni stas (6/12 m) in sali pentru educatie fizica.

3. Dezvoltarea motrica a copiilor prescolari nu este urmarita prin testari biomotrice, este inregistrata doar inaltimea si a greutatea, copiii fiind comparati cu datele din tabele de referinta pentru stabilirea dezvoltarii fizice.

4. Spatiile de joaca si miscare din municipiul Sibiu sunt, in majoritatea lor, neintretinute iar foarte multe sunt lasate in paragina. In noile cartiere, cele pentru tineri, nu exista spatii de joaca si nici nu au fost proiectate asemenea spatii.

5. Municipiul Sibiu dispune de spatii libere, chiar si in cartierele aglomerate, Hipodrom si Vasile Aron, unde se pot amenaja spatii de joaca pentru copii.

Propuneri

1. Reforma invatamantului prescolar, a intregului invatamant de altfel, trebuie sa inceapa cu imbunatatirea bazei materiale. Pentru activitati motrice, fiecarei gradinite ii sunt necesare spatii interioare si exterioare suficient de spatioase, amenajari si dotari care sa permita satisfacerea nevoii de miscare si joc a copiilor si prin efectele acestora dezvoltarea motrica sa se realizeze neingradit.

2. Planurile de invatamant sa cuprinda cel putin doua activitati din aria curriculara educatie fizica pe saptamana, iar celelalte forme de activitati motrice - gimnastica de inviorare, gimnastica compensatorie si jocurile de miscare - sa fie prevazute in programul zilnic al gradinitelor care sa alterneze cu celelalte activitati.

3. Dezvoltarea motrica a copiilor sa fie urmarita prin testari somatice si motrice, iar rezultatele sa fie evidentiate in fise special intocmite.

4. Largirea gamei de activitati optionale cum ar fi: minijocuri, inot, patinaj pe role, pedalare etc., odata cu imbunatatirea bazei materiale.

5. Amenajarea, in municipiul Sibiu, a 2-3 spatii de joaca model, in locul celor lasate in paragina, cu sprijinul comitetelor de locatari.

6. Amenajarea salilor de clasa de la gradinitele 36, 39 si 40 in sali pentru educatie fizica si activitati recreative, cu dotarile si materialele cele mai eficiente pentru dezvoltarea motrica a copiilor.

Abstract

Studying the literature, we understood what should mean and how it's developing, in some places, pre-school children's mechanical activity. What it's occurred actually became or should be a specialist's concern.

We questioned some issues as: what activities develops children in family, in kindergartens, what material and space conditions they have in Sibiu city (play ground) and in kindergartens, what is the opinion of instructors concerning the children's need for moving and playing and how it's assured it. 

We tried to get some answers studying the pre-school children's mechanical activity from Sibiu city.

Bibliografie

1. BANDET, J., Educatia fizica pentru cei mici (3 – 7 ani). In: Educatia fizica in scoala. Bucuresti, CCPS, vol. LXV, 1986
2. BUCIUMAN, L., Consolidarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, nr. 3 – 4, 2001, p. 127
3. CARSTEA, G., Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Bucuresti, Edit. AN-Da, 2000
4. DRAGNEA, A., BOTA, A., Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1999
5. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Bucuresti, Edit. Academiei Romane, 1975
6. EPURAN, Mihai, Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Exercitii fizice. Sport. Fitness. Edit. FEST, Bucuresti, 2005
7. FERTIGAN, M., KIRCMAIER, C., Modalitati de abordare a continutului educatiei psihomotrice. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, nr. 1–2, 2000, p. 90-95
8. GLAVA, A., GLAVA, C., Integrarea curriculara in gradinite – modele. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, nr.1-2, 2003, p. 37 – 43
9. GUGIUMAN, A., FOTEA, G., POPA, A., TENU, M., Organizarea activitatilor instructive pe arii curriculare. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, nr. 3 - 4, 2003, p.59 - 65
10. HAHN, E., Antrenamentul sportiv la copii. In: Sportul la copii si juniori. Bucuresti Centrul de Cercetari pentru probleme de Sport, nr. 3-4, 1996
11. Mic dictionar enciclopedic. Bucuresti, Edit. Didactica si Enciclopedica, 1972
12. IVAN, E., Educatia fizica in gradinite. Bucuresti, Edit. Sport – Turism, 1976
13. Indrumar pentru educatoare. Bucuresti, Edit. Aramis, 1999
14. POPESCU, M., Educatia Fizica: de la jocurile de miscare la sport. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, nr.1-2, 2005, p. 136-139
15. Programa activitatilor instructiv – educative in gradinita de copii. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2000
16. PASCA, E., Initierea prescolarilor in activitatile sportive. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, Nr. 3-4, 2000, p.137- 139
17. PARASCHIV, Virginia, NICU, Alexe, Potentialul biomotric al prescolarilor. Studiu comparativ. Bucuresti, Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului, 1991
18. Programul national de stimulare a interesului pentru educatie fizica si sport. In: Revista invatamantului prescolar. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, nr. 1-2, Bucuresti, p. 17
19. OUILLON, H., Educatia fizica a copiilor de 3 – 7 ani. In: Educatia fizica in scoala. Bucuresti, Centrul de Cercetari pentru Educatia Fizica si Sport, vol. LXV, 1986
20. THOMAS, J., NELSON, J., Metodologia cercetarii in activitatea fizica. In: Sportul de performanta. Bucuresti, Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului, nr.375-377, 1996