STUDIU PROSPECTIV PRIVIND APLICAREA PROGRAMULUI INTENSIV DE RECUPERARE A SINDROMULUI DUREROS LOMBASACRAT LA HALTEROFILI

Dr. ANDREIA MURGU, dr. ANCA IONESCU

Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila' – Bucuresti

Catedra de recuperare medicala si medicina sportiva

Cuvinte cheie: sindrom dureros lombosacrat, program intensiv de recuperare, halterofili

Rezumat

 Introducere: sindromul dureros lombosacrat (SDLS) poate determina disconfort fizic si psihic, dar si scaderea performantelor sportivului prin imposibilitatea realizarii antrenamentelor la capacitatea dorita.

 Scop: realizarea unui program intensiv de recuperare rapida a halterofilului cu sindrom dureros lombosacrat si urmarirea efectelor aplicarii lui.

 Material si metoda: In urmarire dinamica, 10 dintre cei 20 de sportivi selectati initiali (si urmariti retrospectiv), 8 baieti si 2 fete, au putut fi urmariti in perioada octombrie 2004 – septembrie 2005 aplicand practic programul de recuperare alcatuit dupa realizarea studiului retrospectiv. In aceasta perioada cei 10 sportivi au suferit unul sau mai multe episoade dureroase lombosacrate (eficienta programului de recuperare a fost determinata prin urmarirea unor parametri in dinamica episodului dureros, la inceputul si sfarsitul programului; parametrii urmariti au fost anamnestici, clinici, imagistici, psihologici si de autoevaluare).

  Rezultate si concluzii: datele obtinute din studiul retrospectiv realizat initial pe 20 de halterofili a permis utilizarea informatiilor pentru alcatuirea programului specific de recuperare rapida. Eficienta aplicarii acestui program s-a realizat pe o perioada de 1 an si a dat rezultate foarte bune (sportivii au revenit mai repede in activitatea sportiva, intr-o forma fizica mai buna, a scazut consumul de medicamente antialgice si antiinflamatoare nesteroidiene, au avut mai putine recidive ale SDLS).

Introducere

Sindromul dureros lombosacrat, entitate nosologica prezenta la peste 80% din populatia generala de-a lungul vietii, afecteaza sportivii de performanta frecvent, in directa legatura cu specificul sportului aplicat. O serie de avantaje trebuie avute in vedere atunci cand medicul sportiv si cel de recuperare medicala trebuie sa redea sportivul programului de antrenament complet refacut dupa un sindrom dureros lombosacrat de diverse etiologii si anume faptul ca acesti «pacienti» sunt tineri, au o sanatate aparent perfecta, bazata pe un potential biologic general ereditar exceptional, cu totul iesit din comun, au un organism bine antrenat, lipsit de noxe si de tare. Exista insa si dezavantaje cum ar fi revenirea in activitate, care trebuie sa aiba loc intr-un timp record. O particularitate in programul de recuperare medicala o reprezinta metodologia diagnostica si terapeutica ce se desfasoara concomitent, repausul fiind redus la minimum. Astfel, se impune realizarea unui algoritm de diagnostic si tratament adaptat nevoilor speciale ale acestor pacienti speciali, prima cerinta care trebuie indeplinita fiind rapiditatea atingerii principalului obiectiv si anume revenirea in activitatea competitionala.

Scopul studiului

 Studiul de fata este un studiu prospectiv al carui scop este acela de a evalua eficacitate programului specific de recuperare a sindromului dureros lombosacrat (SDLS) la halterofili. Programul specific de recuperarea fost alcatuit in urma efectuarii unui studiu retrospectiv pe 20 de halterofili in perioada 2000 – 2004, 15 baieti si 5 fete, din lotul national de haltere. Astfel, pe o perioada de 5 ani, 2000-2004, am obtinut o serie de date din fisele medicale ale sportivilor aflati in urmarirea Institutului National de Medicina Sportiva, date anamnestice, date privind investigatii de laborator si imagistice, varsta de debut in sportul de performanta si longevitatea sportiva, rezultatele consultarilor ortopedice, neurologice si psihologice, date care au fost atent stocate si prelucrate statistic.

 In urmarire dinamica, 10 dintre cei 20 de sportivi, 8 baieti si 2 fete, au putut observati in perioada octombrie 2004 – septembrie 2005, aplicand practic programul de recuperare alcatuit. In aceasta perioada, cei 10 sportivi au suferit unul sau mai multe episoade dureroase lombosacrate (eficienta programului de recuperare a fost determinata prin urmarirea unor parametri in dinamica episodului dureros, la inceputul si sfarsitul programului. Parametrii urmariti au fost anamnestici, clinici, imagistici, psihologici si de autoevaluare).

Material si metoda

Subiectii studiului prospectiv au fost 10 halterofili, 8 baieti si 2 fete, selectionati din 20 de halterofili din lotul national de haltere, aflati in evidenta Institutului National de Medicina Sportiva in colaborare cu Institutul National de Recuperare Medicala, Medicina Fizica si Balneoclimatologie si urmariti in perioada octombrie 2004 – septembrie 2005.

Criterii de selectie: din cei 20 de sportivi urmariti initial, au fost selectionati numai 10, 8 baieti si 2 fete, dupa urmatoarele criterii:

• Continuarea activitatii sportive de performanta
• Longevitatea sportiva
• Prezenta unui episod dureros lombosacrat in perioada 2000 – 2004
• Sindrom dureros lombosacrat de suprasolicitare (netraumatic )
• Acordul sportivului de a aplica programul specific de recuperare

• Date personale
• Date despre activitatea sportiva
• Istoric medical (O-2 puncte)
• fiziologic/patologic,
• antecedente heredo-colaterale
• traumatisme sportive
• episoade anterioare de SDLS
• Istoric medico – sportiv
• Parametri anamnestici:
• Durerea (0 – 10 puncte pentru intensitate pe Scala Vizuala Analoga a Durerii, scor global 1-5 puncte)
• sediul
• intensitate
• debut brusc/insidios
• evolutie (ameliorare/agravare)
• orar (in cursul zilei/in cursul noptii)
• caracter mecanic/nu
• raspunsul la tratament/nu
• continua/nu
• agravata de tuse/stranut
• durere iradiata/durere referita
• Iradierea durerii/teritoriu de iradiere /simptome insotitoare (parestezii)
• Impotenta functionala (0 – 3 puncte)
• Parametri clinico-functionali (0 – 10 puncte)
• Sindrom rahidian static si dinamic
• postura antalgica
• contractura paravertebrala/blocaj lombar
• tulburari de statica vertebrala functionale/nu
• mobilitate/indice Schober
• Sindrom neuroradicular – manevra Lasegue/Lasegue inversat
• Sindrom dural: accentuarea durerii la manevra Valsalva/tuse/stranut
• Sindrom miofascial
• Sindrom psihic (tulburari ritm somn/veghe)
• Testing muscular (1 – 5 puncte)
• Evaluare neurologica ( ROT, tulburari de sensibilitate superficiala/profunda, teste de incarcare pentru evaluarea deficitului motor) (0 – 5 puncte)
• Afectarea activitatii sportive (1 – 5 puncte)
• Evaluarea mersului (0 – 3 puncte)
• Semnele Wadell (teste de disimulare /distragere a atentiei ) (0 – 2 puncte)

Metodologia terapeutica

Tratamentul leziunilor traumatice de suprasolicitare a coloanei vertebrale lombosacrate se impune de urgenta, imediat dupa realizarea unui diagnostic corect prin coroborarea datelor clinice si paraclinice. Abordarea sportivului si metodologia complexa de tratament implica atat medicul specialist de medicina sportiva, cat si pe cel de recuperare. Terapia complexa recuperatorie se desfasoara de prima intentie in afectiunile enumerate mai jos si vizeaza in mod exceptional refacerea functionala a sportivului in cauza, iar dupa asigurarea unui standard de viata normal are in vedere revenirea acestuia in viata competitionala.

Din multitudinea de entitati nosologice descrise in literatura de specialitate ca afectari ale coloanei lombosacrate, la sportivii de performanta, consideram urmatoarele afectiuni ca descriind leziuni a caror producere este in directa legatura cu suprasolicitarea coloanei in timpul practicarii sportului de performanta (modificata dupa R. G. Watkins):

• Lombosacralgia prin afectare de parti moi perivertebrale (sindrom dureros lombosacrat de tip miofascial sau musculoligamentar )
• Lombosacralgia vertebrogena (vezi clasificarea De Seze)
• Discopatia de faza a II-a (lumbago acut, subacut, cronic discogen)
• Discopatia de faza a III-a
• Stadiu 1 – stadiu acut, subacut, cronic
• Stadiu 2 – stadiu acut, subacut, cronic
• Sindromul fatetal
• cu blocaj acut dureros
• cu blocaj acut nedureros
• sindromul fatetal cronic
• Spondilolistezis
• Prin liza istmului vertebral
• Prin procese degenerative

    6. Stenoza de canal lombar

Obiectivele terapeutice sunt urmatoarele :

• Combaterea sindromului dureros
• Diminuarea reactivitatii generale cu dominanta hipersimpaticotona
• Combaterea posturilor vicioase
• Combaterea contracturilor musculare
• Ameliorarea modificarilor de statica si de dinamica lombara
• Ameliorarea troficitatii structurilor coloanei lombare
• Mentinerea capacitatii de efort
• Mentinerea fortei musculare si a mobilitatii in structurile sanatoase
• Tonifierea musculaturii abdominale si fesiere
• Instruirea bolnavului pentru prevenirea recidivelor
• Psihoterapie

• Repaus activ/la pat minim posibil
• Tratament medicamentos
• Antialgice
• Antiinflamatoare nesteroidiene COx2 selective cu unica doza zilnica
• Miorelaxante cu mecanism central sau/si muscular
• Vasodilatatoare periferice
• Vitamine din complexul B (hidro/liposolubile)
• Sedative usoare (alopate/homeopate/din plante)
• Oligominerale
• Infiltratii locale cu substante permise/cu notificarea de rigoare (dupa caz)
• Terapie fizicala
• Electroterapie (Galvanizare longitudinala sau baie galvanica 2 celulare/ionoforeza/ curenti Trabert/TENS/ curenti interferentiali/ ultrasunet direct sau reflex/ LASER/camp magnetic continuu sau pulsatil etc., in functie de caz)
• Crioterapie
• Hidrotermoterapie generala
• Kinetoterapie individualizata
• Programul Williams
• Exercitii izometrice
• Exercitii cu rezistenta progresiva
• Mobilizari articulare active
• Tehnici de stretching
• Hidrokinetoterapie individual/grup
• Manipulari vertebrale (tehnici de chiropractica/osteopatie sub stricta indicatie si urmarire medicala)
• Tehnici de corectare a posturii /reeducare kinestezica cu control vizual
• Corectarea tehnicii de ridicare a halterei
• Profilaxie secundara («scoala spatelui»)
• Terapie complementara
• Acupunctura
• Homeopatie
• Mezoterapie
• Reflexoterapie
• Masaj
• Psihoterapie

Rezultate si discutii

Programul specific de recuperare urmat de cei 10 sportivi reprezinta un algoritm alcatuit in urma unui studiu retrospectiv cu o durata de 5 ani, studiu pe 20 de halterofili. Algoritmul este flexibil si se adapteaza fiecarui sportiv in parte in functie de intensitatea episodului actual si de cauza acestuia si se desfasoara pe o perioada variabila de timp (intre 1- 4 saptamani). In tabelul 1, se observa evolutia favorabila a sportivilor sub tratament complex, dar si evolutia stationara a unui caz cu antecedente traumatice. Cuantificarea evolutiei unui sportiv este dificila, deoarece sunt multi parametri clinico-functionali implicati. O evaluare exacta cuprinde si diagnosticul, cauza SDLS si investigatia imagistica efectuata, precum si analiza statistica a datelor obtinute.

Complexitatea problemelor de ordin clinic impune colaborarea interdisciplinara a mai multor specialitati medicale: medicina sportiva, recuperarea medicala, ortopedia, neurologia si neurochirurgia, medicina interna. Aceasta concentrare de eforturi este justificata de faptul ca tipul de patologie in cauza prezinta variate probleme de diagnostic si de tratament care nu pot fi abordate in cadrul unei singure discipline medicale. Toti factorii implicati, sportiv, antrenor, medic sportiv, coopereaza, de regula, foarte bine, crescand complianta la tratament a pacientului, pentru ca au un scop comun, revenirea in activitatea competitionala in cel mai scurt timp posibil. Acest imperativ poate duce insa la o abordare superficiala, de la erori de diagnostic pana la sarirea unor etape obligatorii ale terapiei sau sportivul poate minimaliza suferinta, mimand vindecarea pentru a nu fi scos din antrenament. Intotdeauna, orice episod dureros lombar, de diverse intensitati, implica recomandarea repausului terapeutic care trebuie cantarit foarte bine de catre medicul sportiv, pentru a nu fi prelungit (determina pierderea formei fizice a sportivului ), dar nici insuficient (aducand ameliorarea doar temporara a suferintei).

 Abstract

Painful syndrome lombasacrat (PSL) might induce physical and psychical discommode, but also the decreasing of the athlete performances due to the impossibility of trainings achievement at desired capacity.

The purpose: the achievement of intensive recovery program for the weight lifter with painful syndrome lombasacrat and pursuing its appliance effects.

Material and method: in dynamic pursue, 10 from the 20 athletes initially selected (and retrospective pursued), 8 boys and 2 girls, had been pursued during October 2004 – September 2005, applying in practice the recovery program designed after the retrospective study. During this period the 10 athletes suffered one or more painful lombosacrate episodes (the recovery program efficiency has been determined by pursuing of some parameters in dynamic of the painful episode, at the beginning and at the end of the program; the pursued parameters was anamnesis, clinical, imagistic, and psychological and self-assessment).

Results and conclusions: the obtained data from retrospective study, initially realized for 20 weight lifters allowed the use of information in order to design the rapid recovery specific program. The efficiency of this program appliance has been realized during 1 year period and the results was very good (the athletes rejoined more quickly in sportive activity, with a better fitness, the medicaments consumption decreased and they had less PSL recidivisms). 

Bibliografie

1. DRAGAN, Ion, Medicina sportiva. Bucuresti, Edit Medicala, 2002
2. GAGEA, A., Biomecanica teoretica. Tg. Jiu, Edit Scrisul Gorjean, 2002
3. FIRU, M., MURGU, A., Contraindicatii, reactii adverse si riscuri in recuperarea medicala. In: Rev. Recuperare, medicina fizica si balneologie. Bucuresti, (1-2), 2005
4. FRONTERA, W.R, SILVER, J. K., Essentials of Physical Medicine and Rehabilitation. Philadelphia, Hanley & Belfus Inc, 2002
5. MURGU, A., Specific aspects regarding the spine pathology to high athletes. In: Rev. Recuperare, medicina fizica si balneologie. Bucuresti, (3-4), 2005
6. MURGU, A., IONESCU, Anca, Aspecte de biomecanica ale coloanei vertebrale lombosacrate la sportivii de performanta. In: Rev. Medicina sportiva. Bucuresti, nr. 3, 2005
7. MURGU, A., NICA, A., BAROGA, M., Abordarea patologiei de suprasolicitare a coloanei vertebrale lombosacrate la sportivii de performanta. In: Rev. Medical UpDate, decembrie, 2005
8. NICA, AS., Recuperare medicala. Bucuresti, Edit. Universitara 'Carol Davila', 2003
9. POPESCU, R, BIGHEA, A, PATRU, S, FIREA, C., Lombosacralgia. In: Rev. Recuperare, medicina fizica si balneologie. (1-2), 2004
10. SAFRAN, M., MCKEAG, D.B.,VAN CAMP, S., Manual of Sports Medicine. Lippincot-Raven, 1999
11. SBENGHE, T., Kinesiologie, stiinta miscarii. Bucuresti, Edit. Medicala, 2002
12. SBENGHE, T., Prevenirea suferintelor musculo-articulare. Bucuresti, Edit. Medicala, 1991
13. WHITE A, M. PANJABI, Clinical biomechanics of the spine. Lippincot Company, 2000
14. WONG, A.M, TANG, SFT, Lew, HL., Acupuncture in the Management of Neuromusculoskeletal Disorders. In: Shankar K, Randall KD.Therapeutic Physical Modalities. Hanley & Belfus Inc.2002
15. YOUNG, JL, CASAZZA, B.A., PRESS, J.M., The Physiatric Approach to Sports Medicine. In: DeLisa JA, Gans BM. Rehabilitation Medicine, Principles and Practice. IIIrd Ed, Lippincott-Raven, 1998