ROLUL INFORMATIEI IN DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE SI PERFECTIONAREA PROCEDEELOR TEHNICE

- Studiu de caz -

Drd. ARGENTINA IFRIM

Prof.univ.dr. LILIANA MIHAILESCU

As.cercet. LILIANA MIHALE

 Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: informatie, antrenament complementar,calitati motrice,box, atletism

Introducere

Performanta sportiva realizata de catre sportivi prin eforturi ce depasesc de multe ori limitele fiziologice si psihologice nu izvoraste dintr-o aglomerare de fapte si intamplari. Ea este rezultatul a nenumarate si indelungi ore de antrenament minutios concepute si structurate. Ca factor comun pentru toate aceste elemente, ce intra in alcatuirea ecuatiei numita performanta sportiva, se constituie INFORMATIA cu toate aspectele si rezultantele utilizarii ei: modul in care este oferita, tipul, eficienta sa si rapiditatea cu care au loc transformarile care se doresc a fi obtinute.

Ipoteze

1.Antrenamentul cu caracter complementar, de control neuromuscular, poate constitui o metoda de dezvoltare a calitatii motrice – mobilitatea.

2.Antrenamentul cu caracter complementar, de control neuromuscular, poate fi o metoda de antrenament pentru corectarea greselilor de executie tehnica si pentru perfectionarea unor procedee tehnice.

Metoda, subiecti, organizarea cercetarii

Ca metoda utilizata, lucrarea de fata se bazeaza pe metoda studiului de caz.

In ceea ce priveste echipamentele de lucru pentru antrenamentele de control neuromuscular cu informare in timp real sub forma feed-back-ului vizual, antrenamente cu caracter complementar, s-a folosit simulatorul de conditii 'ERGOSIM', tehnologie conceputa si realizata in cadrul Institutului National de Cercetare pentru Sport din Romania. Antrenamentele de control neuromuscular au avut ca scop dezvoltarea mobilitatii in anumite articulatii si, implicit, corectarea unor greseli de executie a tehnicii, concretizate in imbunatatirea performantei sportive proprii.

Subiectii acestei cercetari sunt in numar de 3 si provin din discipline si ramuri de sport diferite: box, atletism: triplusalt si 20 km mars.

Subiectul A – box

Problema care trebuia solutionata a fost rigiditatea trenului inferior in efectuarea deplasarilor si miscarilor specifice, datorate lipsei mobilitatii articulare si a mobilitatii calitatilor mecanice ale fibrelor musculare ce intra in alcatuirea muschiului. Programul de antrenament a cuprins urmatoarele tipuri de exercitii: flexii si extensii in articulatia gleznei.

Subiectul B – atletism - 20 km mars

Pentru acest subiect, obiectivele perioadei de antrenament efectuata pe simulatorul de conditii „Ergosim' au fost cresterea amplitudinii miscarii specifice a bratelor (anteductie si retroductie in articulatia umarului), precum si cresterea mobilitatii articulatiei gleznei in miscarea de flexie si extensie – tehnica probei de 20 km mars. Programul de antrenament a cuprins urmatoarele tipuri de exercitii: flexii si extensii in articulatia gleznei; anteductie si retroductie in articulatia scapulo-humerala.

Subiectul C – atletism, 400 m

Pentru acest subiect, problema ce trebuia solutionata a fost cresterea amplitudinii (mobilitatii) in articulatia coxofemurala, respectiv cresterea amplitudinii pasului de alergare si, implicit, corectarea unor greseli de executie tehnica. Programul de antrenament de control neuromuscular a cuprins urmatoarele exercitii: flexie si extensie in articulatia soldului.

Simulatorul de conditii „ERGOSIM' reprezinta o tehnologie utilizata in cadrul antrenamentelor cu caracter complementar de control neuromuscular dezvoltata in etape de-a lungul timpului de catre cercetatorii de la I.N.C.S. Acest sistem complex de solutii cuprinde:

 Un modul de simulare care reprezinta partea de baza a sistemului prin care se comanda nivelul fortei de rezistenta care se va opune miscarii si care preia si proceseaza informatia cu privire la principalii parametri biomotrici ai miscarii: forta, viteza si amplitudinea.

 Cadre speciale si dispozitive mecanice care ajuta subiectul sa execute miscari specifice, in functie de cerinte.

 Sistemul de procesare a datelor care include un calculator tip PC si un sistem hardware cu soft-ul specializat pentru achizitia si prelucrarea datelor.

Noutatea si facilitatile oferite de aceasta tehnologie in ceea ce priveste structurarea conceptuala a antrenamentului in sportul de performanta sunt reprezentate de introducerea informatiei in timp real (feed-back vizual), respectiv informarea sportivului in timp real despre executia sa centimetru cu centimetru si milisecunda cu milisecunda, despre toti parametrii ce intra in alcatuirea executiei unui tip de exercitiu. Pe langa faptul ca sistemul permite informarea in timp real a fiecarei executii, sistemul ofera, de asemenea, o varietate foarte mare in ceea ce priveste regimurile de lucru (viteza, forta, rezistenta si combinatii ale acestora) si tipurile de exercitii.

 Sportivul trebuie sa execute miscarea respectand un model ce apare pe monitorul calculatorului (fig.1). Parametrii care compun modelul sunt:

- nivelul de forta la care se lucreaza (exprimat in dani, un dan este aproximativ egal cu 1 kg),

- constanta de frana (k) care reprezinta rezistenta opusa de aparat miscarii sportivului,

- lungimea de miscare exprimata in cm (este parametrul care ne intereseaza cel mai mult, deoarece el reprezinta amplitudinea cu care se efectueaza o miscare.

Cu cat valoarea lui este mai mare, cu atat mobilitatea in articulatia respectiva este mai mare.

Figura 1 – Parametrii modelului

Rezultate

 Subiectul A

Acest sportiv a efectuat un numar de 9 sedinte de antrenament de control neuromuscular. Prezentam, in continuare, graficele cu evolutia acestui sportiv si valorile obtinute la fiecare sedinta de antrenament, pentru miscarea de flexie si extensie in articulatia gleznei.

Figura 1- Evolutia incheieturii gleznei in miscare de extensie

Figura 2 - Evolutia amplitudinii incheieturii gleznei in miscare de flexie

Subiectul B

Acest sportiv a efectuat un numar de 13 antrenamente de control neuromuscular, care a cuprins urmatoarele tipuri de exercitii: anteductie si retroductie in articulatia umarului, flexie si extensie in articulatia gleznei. Prezentam, mai jos, graficele evolutiei performantelor acestui sportiv pentru perioada respectiva (timp, distanta, viteze).

Figura 3 – Evolutia distantei

Figura 4 – Evolutia timpilor pentru distanta

Figura 5 – Evolutia vitezei pentru distanta

Figura 6 – Evolutia procentajului parametrilor caracteristici

pentru o ora de antrenament cu mars

Subiectul C

 Acest sportiv a efectuat un numar de 4 antrenamente de control neuromuscular, care a cuprins urmatoarele tipuri de exercitii: flexia coapsei pe bazin. Prezentam, in continuare, graficele evolutiei parametrilor (aria de miscare – amplitudinea miscarii – in [cm], nivelul de forta [daN], viteza de executie [m/sec].

Ca urmare a acestui tip de antrenamente, s-au obtinut urmatoarele rezultate: cresterea semnificativa a mobilitatii articulare, corectarea greselilor de executie tehnica, imbunatatirea performantelor sportive proprii, verificandu-se ipotezele initiale.

Concluzii

1. Acest tip de antrenamente se pot constitui intr-o metoda de antrenament pentru dezvoltarea calitatii motrice - mobilitatea.
2. Aceasta metoda de antrenament, bazata pe feed-back vizual in timp real, constituie o metoda rapida de rezolvare a problemelor pe care le vizeaza.
3. Prin dezvoltarea mobilitatii articulare, se rezolva, implicit, si unele aspecte cu privire la corectitudinea executiei tehnice, imbunatatirea performantelor sportive proprii.

Abstract

Sportive performance realized by the athletes through efforts that often exceed the physiological and psychological limits, does not arise from a congestion of facts and chances. It is the results of many and long hours of careful conceived and structured training. As common factor for all these elements, which compound the equation named sportive performance, is constituted the information with all its aspects and results of its usage: the way to provided it, the type, its efficiency and the rapidity wherewith the desired modifications occurred.

Bibliografie

1. CIOFU, I., GOLU, M., VOICU, C., Tratat de psihofiziologie. Bucuresti, Edit. Academiei, 1978
2. DE HILLERIN, P., STUPINEANU, I., SCHOR, V., Ergosim – marca, ansamblu de concepte sau aparat de pregatire? In: Stiinta sportului. Bucuresti, nr.3, 1996
3. HANI, A., IFRIM, A., BOBOC, D., Integrarea tehnologiilor informationale bazate pe feed-back vizual din sport in recuperarea neuromotorie. In: Conferinta stiintifica nationala „Interdisciplinaritatea'. Bucuresti, INCS, 31.10-01.11. 2002
4. IFRIM, A., Dezvoltarea calitatii motrice mobilitatea prin antrenament de control neuromuscular. In: Conferinta stiintifica internationala „COMPETITIA'. Bucuresti, INCS, 24 oct. 2003
5. MOGOS G., IANCULESCU, A., Compendiu de anatomie si fiziologie. Bucuresti, Edit. Stiintifica
6. POPA, E., STUPINEANU, I., SCHOR, V., STIHI, G., Raport de faza: Cercetari privind modelarea controlului proprioceptiv al miscarilor corporale in selectie si antrenament, tema inclusa in programul de cercetare „Orizont 2000'. Lucrare nepublicata. Bucuresti, I.N.C.S., 1997
7. STAN, D., Raport de faza: Relatii intre Q.I. si Q.M. si invatarea motrica. Lucrare nepublicata. Bucuresti, INCS, 1999