AMBIDEXTRIA SPECIFICA – FACTOR DE PROGRES AL TEHNICII JUCATOARELOR DE HANDBAL

Lector univ. drd. BADAU DANA

Universitatea 'George Baritiu' - Brasov

Cuvinte cheie: ambidextrie specifica, handbal, junioare

Introducere

Cercetarile privind lateralitatea si ambidextria in handbalul romanesc sunt extrem de reduse, aproape inexistente.

In conditiile in care posibilitatile de exprimare tehnica nu au limite, consideram ca educarea ambidextriei in vederea simetrizarii actiunilor tehnico-tactice constituie un element foarte important in cresterea eficientei actiunilor de joc si in atingerea maiestriei sportive.

O serie de cercetari au evidentiat faptul ca sportivii care au capacitatea de a executa actiuni tehnico-tactice atat cu segmentul dominat, cat si cu cel nondominat, au indicii de eficienta mult mai mari, comparativ cu sportivii care, din punct de vedere a prevalentei motrice, sunt dreptaci sau stangaci si care executa orice miscare numai cu segmentul dominat.

In procesul de selectie pentru handbal, credem ca un criteriu important este stabilirea bratului dominat, deoarece in structura echipei cel putin doua dintre posturi (extrema dreapta si inter drept) reclama jucatori al caror brat dominat sa fie cel stang, iar restul posturilor reclama jucatori cu bratul drept dominat. Echipele de handbal care au in componenta lor jucatori a caror brat dominat este cel stang au un atu fata de celelalte echipe, deoarece, mai ales in faza de atac, au posibilitati de exprimare si de concretizare mai numeroase.

La nivelul echipelor de handbal (in special, a celor consacrate, de seniori si senioare), se poate aprecia ca jucatorii care au capacitatea de manuire a mingii foarte buna au si un indice de eficienta ridicat, iar jocul lor este surprinzator pentru adversar si spectaculos.

Potrivit „Dictionarului de psihologie' (1997), ambidextria (engl. – ambidextrality, fr. – ambidextrie, germ. – beidhandigkeit) reprezinta 'aptitudinea de a folosi in aceeasi masura ambele maini in viata curenta'.

D. Croitoru (1999) considera ca 'ambidextria apare in cele mai multe cazuri ca urmare a procesului de educare a mainii nondominate (cazul stangacilor care au devenit dreptaci sub influenta timpurie a factorilor sociali)'.

Schema 1

Ambidextria generala este determinata preponderent de factorii genetici si biologici, putand fi imbunatatita de factorii de mediu si, in special, de cei socio-culturali.

Ambidextria specifica este determinata de specificul activitatilor desfasurate, ea nu este determinata genetic si se manifesta la indivizii care prezinta o prevalenta motrica clar delimitata pentru partea dreapta sau stanga. Se manifesta in executarea unor acte sau actiuni motrice specifice unor activitati, ramuri sau probe sportive care necesita implicarea simultana sau alternativa a segmentelor superioare/inferioare.

In functie de nivelul de manifestare al ambidextriei generale si specifice, putem avea urmatoarea sistematizare (schema 2).

In jocurile sportive, implicit si in handbal, se impune efectuarea de catre jucatori a anumitor actiuni tehnico-tactice atat cu bratul dominat, cat si cu cel nondominat atat pe partea dominata, cat si pe cea nondominata, ceea ce impune educarea ambidextriei specifice.

In ultimul timp, a crescut considerabil interesul pentru cercetarea activitatii competitionale si de pregatire a jocurilor sportive, datorita analizei si aprecierii a tot ceea ce se petrece in timpul desfasurarii meciurilor si a antrenamentelor, ceea ce permite regandirea utilizarii mijloacelor de actionare si a metodelor, in scopul optimizarii procesului de pregatire, de depistare a relatiilor cauza-efect si de determinare a tendintelor evolutive ale jocurilor sportive. Jocurile sportive sunt caracterizate printr-un bagaj tehnico-tactic foarte variat si in continua evolutie.

Cercetarile privind educarea ambidextriei in jocurile sportive sunt foarte putine (pana in prezent, s-au facut cercetari la noi in tara la fotbal, baschet si volei), ceea ce vine in contradictie cu tendintele actuale de dezvoltare ale jocurilor sportive, in care se recomanda folosirea ambelor brate si picioare in utilizarea unor actiuni specifice, pe fondul cresterii ritmului si vitezei jocului.

Consideram ca educarea ambidextriei specifice in vederea simetrizarii actiunilor tehnico-tactice printr-o strategie specifica (obiective, metode, mijloace de actionare, modalitati de evaluare etc.), aplicata in cadrul procesului de instruire specifica, poate avea o valoare practica si eficienta in jocul de handbal. Simetrizarea tehnicii prin educarea ambidextrei poate determina, asa cum o arata cercetarile existente, o crestere a eficientei actiunilor de joc si implicit a maiestrei sportive.

Scopul si importanta cercetarii

Ca scop general, ne-am propus elaborarea strategiei de actionare in vederea cresterii eficiente actiunilor de joc prin educarea ambidextriei manuale si podale specifice (simetrizarea actiunilor tehnico-tactice de prefinalizare) a jucatoarelor de camp si evaluarea eficientei acestei strategii.

In aceasta cercetare, am urmarit stabilirea obiectivelor de instruire la nivelul esaloanelor de junioare III, in vederea cresterii eficientei de joc prin simetrizarea executiilor actiunilor de joc specifice handbalului, adaptarea metodelor de instruire, a procedeelor metodice, a sistemelor de actionare, selectarea si conceperea unor probe si norme de control.

Ipoteza cercetarii

 In elaborarea ipotezei acestei cercetari, am pornit de urmatoarea premiza: simetrizarea actiunilor de joc printr-o metodologie specifica de educare a ambidextriei specifice determina imbogatirea arsenalului tehnico-tactic, optimizarea capacitatii motrice specifice, cresterea eficientei pe post a fiecarei jucatoare si implicit a eficientei echipei in atac.

Subiecti, metode organizarea cercetarii

Esantionul experimental a fost constituit din junioarele III, ale sectiei de handbal H.C. „Golden Kids' Brasov, iar cel de control, din jucatoarele de la C.S.S.

Dinamo Brasov. Ambele esantioane au cuprins un numar de 16 jucatoare de camp, care practica handbalul de 4-5 ani.

In cadrul cercetarii, s-a folosit planul experimental cu o singura variabila independenta constituita din strategia didactica privind cresterea eficientei jucatoarelor de handbal - junioare III prin selectarea metodelor si mijloacelor de actionare in vederea simetrizarii unor actiuni de joc (actiuni de prefinalizare), aplicata in activitatea de pregatire specifica a grupei experiment.

Variabila dependenta exprima influenta variabilei independente si a fost constituita din progresele realizate de jucatoarele grupei experimentale in urma aplicarii strategiei stabilite (progrese evidentiate de rezultatele inregistrate la probe si teste).

Pentru ca rezultatele sa fie valide, s-au inregistrat, s-au comparat si prelucrat matematic (media aritmetica, abaterea standard, coeficientul de variabilitate, testul 't') evolutiile performantelor tehnico-tactice a handbalistelor din grupa experimentala cu cele obtinute de grupa de control, asupra careia nu a fost aplicata variabila independenta.

Experimentul a cuprins doua testari:

testarea initiala efectuata in perioada 10-15 august 2003;

testarea finala efectuata in perioada 5-10 iunie 2004;

Pe tot parcursul experimentului, subiectii din grupa experimentala au urmat un program special in ceea ce priveste dezvoltarea ambidextriei speciale. Astfel, in partea pregatitoare a organismului din cadrul fiecarui antrenament, subiectii au executat complexe de exercitii libere sau cu mingea de handbal care au vizat atat pregatirea organismului pentru efortul specific, cat si dezvoltarea coordonarii segmentare si a ambidextriei.

Mijloacele specifice selectate si concepute pentru simetrizarea actiunilor tehnico-tactice specifice de prefinalizare si implicit pentru educarea ambidextriei specifice manuale si podale au fost exersate in cadrul acelor lectii a caror tematica abordata vizau invatarea si consolidarea actiunilor de prefinalizare.

Testele si probele de control

• Ø Teste de determinare a lateralitatii manuale si podale

§ Traseul se marcheaza pe sol cu creta. Se noteaza cu cate un punct fiecare dintre cele 6 actiuni cu mingea, executate cu bratul stang sau drept, precum si cele executate alternativ cu ambele brate. Se insumeaza numarul de puncte acumulat pentru fiecare brat, iar valoarea cea mai mare inregistrata determina dominanta manuala (figura 1a).

Figura 1a – Test de determinare a lateralitatii manuale si podale

Pentru stabilirea segmentului inferior dominat, subiectii trebuie sa parcurga urmatorul traseu: subiectul se afla la un metru inaintea liniei de poarta, in dreptul centrului portii de handbal - deplasare laterala in pozitie fundamentala de aparare, spre dreapta sau spre stanga pe distanta de 3 m, oprire si alergare pana la semicercul de 6 m; parcurgerea in pozitie fundamentala de aparare a unuia dintre triunghiurile trasate pe sol (se pleca de al punctul A spre B, apoi spre C si revenire in punctul A); alergare 4 m si executarea a patru sarituri intr-un singur picior in cele patru cercuri trasate

pe sol; alergare 4 m, oprire in pozitie fundamentala si executarea unei sarituri cu intoarcere 360⁰ spre dreapta sau stanga; deplasare 2 m si

lovirea celor patru mingii plasate pe sol, la interval de 30 cm, cu un singur picior; intoarcere spre stanga sau spre dreapta si revenire la linia de plecare.

Traseul se marcheaza pe sol cu creta (se marcheaza cate un traseu pentru fiecare directie).

Se noteaza cu cate un punct fiecare dintre cele 6 actiuni executate cu piciorul sau partea stanga sau dreapta, precum si cele executate alternativ cu ambele picioare (in cazul conducerii mingii). Se insumeaza numarul de puncte acumulate pentru fiecare picior, iar valoarea cea mai mare inregistrata determina dominanta podala (figura 1b).

Figura 1b - Test de determinare a lateralitatii manuale si podale

Ø Probe tehnice

 Probe tehnice pentru jucatoarele de camp:

§ dribling in linie dreapta pe 30 m;

§ dribling printre jaloane pe 30 m;

§ pase azvarlite sau impinse de deasupra umarului in 30';

§ aruncarea mingii de handbal la punct fix;

§ aruncarea mingii de handbal la distanta cu elan de 3 pasi;

§ traseu tehnic.

Rezultatele cercetarii

Centralizatorul rezultatelor la testele pentru identificarea lateralitatii manuale si podale

Tabelul 1

Grupa experiment

Nivelul de manifestare al lateralitatii	Dreptaci	Stangaci	Ambidextri
Lateralitatea manuala	16	3	-
Lateralitatea podala	15	4	-

Tabelul 2

Grupa control

Centralizarea rezultatelor la probele tehnice jucatoarele de camp

Nivelul de manifestare al lateralitatii	Dreptaci	Stangaci	Ambidextri
Lateralitatea manuala	17	2	-
Lateralitatea podala	17	2	-

Tabelul 3

Proba	Segmentul/ partea	Indici statistici	Grupa experiment			Grupa control
			Testare initiala	Testare finala	Diferenta testarilor	Testare initiala	Testare finala	Diferenta testarilor
Dribling simplu	Dominata	X	5'80	5'67	0'13	5'80	5'71	0'09
		S	0,082	0,096	-	0,086	0,080	-
		CV	14,13	15,80	-	14,82	14,01	-
		„t'	2,934		-	2,543		-
	Non-dominata	X	6'21	6'06	0'15	6'20	6'12	0'08
		S	0,080	0,099	-	0,055	0,055	-
		CV	12,88	16,33	-	8,87	8,98	-
		„t'	3,452		-	2,543		-
Pasarea mingii pe 30'	Dominata	X	17,43	21,37	3,94	17,25	19	1,75
		S	1,456	1,576	-	1,785	2	-
		CV	8,35	7,37	-	10,34	10,52	-
		„t'	2,292		-	1,861		-
	Non-dominata	X	15,06	18,21	3,15	15,18	16,31	1,13
		S	1,983	1,964	-	1,844	1,792	-
		CV	13,16	10,83	-	12,14	10,98	-
		„t'	2,722		-	1,961		-
Aruncarea mingii la punct fix	Dominata	X	6,68	8,93	2,25	6,75	8,31	1,56
		S	0,681	0,658	-	0,559	0,463	-
		CV	10,19	7,37	-	8,28	5,57	-
		T	2,883		-	3,452		-
	Non dominata	X	5,06	7,17	2,12	4,68	6	1,32
		S	0,555	0,881	-	0,681	0,612	-
		CV	10,96	12,27	-	14,55	10,20	-
		„t'	3,276		-	1,464		-
Aruncarea mingii la distanta cu elan de 3 pasi	Dominata	X	28,93	32,43	3,50	28,75	30,93	2,18
		S	0,899	1,058	-	1,561	1,675	-
		CV	3,10	3,26	-	5,42	5,41	-
		„t'	3,700		-	2,202		-
	Non-dominata	X	18,18	21,31	3,13	17,62	18,68	1,06
		S	1,589	1,647	-	1,316	1,260	-
		CV	8,74	7,75	-	7,46	6,74	-
		„t'	2,752		-	1,557		-
Dribling printre jaloane		X	7'10	6'92	0'18	7'06	6'98	0'08
		S	0,118	0,125	-	0,085	0,094	-
		CV	1,66	1,80	-	1,20	1,34	-
		„t'	2,650		-	2,543		-
Traseu tehnic		X	6,75	8,87	2,12	7	8,12	1,12
		S	0,559	0,484	-	0,612	0,549	-
		CV	8,28	5,45	-	8,74	7,37	-
		„t'	3,276		-	1,194		-

Reprezentarea grafica si interpretarea rezultatelor cercetarii

Interpretarea rezultatelor pentru segmentul dominat

La aceasta proba, grupa experiment a inregistrat la testarea initiala aceeasi valoare ca si cea de control, si anume 5'80 pentru segmentul dominat. Ca urmare a aplicarii variabilei independente asupra grupei experimentale, aceasta a obtinut la testarea finala 5'67, inregistrand un progres de 0'13, in timp ce grupa de control, asupra careia nu a actionat variabila independenta, a inregistrat la testarea finala 5'71, progresul fiind de numai 0'09, cu 0'04 mai mic decat al gupei experiment.

Dribling simplu pe 30 m

Graficul 1- Diferenta mediilor aritmetice dintre cele doua testari

 Abaterea standard a grupei experiment s-a incadrat intre valorile 0,082 la testarea initiala si 0,096 la cea finala. Grupa de control a avut o valoare a abaterii standard la testarea initiala de 0,086, iar la testarea finala de 0,080.

 Analizand rezultatele obtinute de cele doua grupe in ceea ce priveste coeficientul de variabilitate, putem afirma ca el se incadreaza intre valorile 10-20%, ceea ce reflecta o omogenitate buna.

B) Interpretarea rezultatelor pentru segmentul nondominat

 Pentru segmentul nondominat, grupa experiment a inregistrat la testarea initiala 6'21, iar cea grupa de control 6'20. La testarea, finala grupa experiment a obtinut o performanta de 6'06, in timp ce grupa de control a obtinut doar 6'12. Comparand datele pentru segmentul nondominat, observam ca grupa experiment a inregistrat un progres de 0'15, cu 0'07 mai mare decat cel al grupei de control, care a progresat doar cu 0'08.

 Abaterea standard a jucatoarelor din grupa experiment s-a incadrat intre valorile 0,080 la testarea initiala si 0,096 la cea finala. Jucatoarele din grupa de control au inregistrat valori egale ale abaterii standard de 0,055 atat la testarea initiala, cat si la testarea finala.

 Analizand rezultatele obtinute de cele doua grupe in ceea ce priveste coeficientul de variabilitate, putem observa ca el se incadreaza intre valorile 12,88 pentru testarea initiala si 16,33 pentru cea finala, pentru grupa experiment, ceea ce reflecta o omogenitate buna, iar pentru grupa de control, valorile sunt de 8,87 la testarea initiala si 8,98 la cea finala, valori care reflecta o omogenitate foarte buna.

 Testul „t' pentru grupa experiment, care confirma semnificatia statistica a diferentelor, a inregistrat o valoare de 2,934 calculata pentru segmentul dominat si 3,452 pentru cel nondominat, fata de valoarea de 2,145 potrivit tabelei lui Fischer, pentru df:16-2=14, la un prag de semnificatie de p=0,05 specific activitatilor corporale.

 Datorita faptului ca „t' calculat atat pentru segmentul dominat, cat si pentru segmentul nondominat este mai mare decat valoarea tabelara, rezulta ca in proportie de 95% sistemele de actionare si intreaga strategie utilizate au fost eficiente, iar diferenta de 5% se datoreaza unor factori subiectivi care s-au manifestat pe parcursul desfasurarii experimentului. Valorile testului „t' confirma ipoteza cercetarii si respinge ipoteza nula.

Pasarea mingii azvarlite sau impinse pe 30'

Graficul 2 – Diferenta mediilor dintre cele doua testari

 A)Interpretarea rezultatelor pentru segmentul dominat

Media aritmetica obtinuta de grupa experiment la testarea initiala a fost de 17,43, iar la cea finala de 21,37. Grupa de control a obtinut o medie de 17,25 la testarea initiala si de 19 la cea finala. Comparand rezultatele, putem aprecia ca progresul inregistrat de grupa experiment a fost de 3,94, in timp ce sportivele din grupa de control au progresat doar cu 1,75.

In ceea ce priveste gradul de omogenitate al sportivelor din grupa experimentala, acesta a fost de 8,33% la testarea initiala si de 7,37% la cea finala, valori care reflecta o omogenitate foarte buna. In cazul grupei de control, omogenitatea poate fi apreciata doar buna, deoarece aceasta s-a incadrat intre valorile 10,32% la testarea initiala si 10,52% la cea finala.

 Testul „t' pentru grupa experiment a inregistrat o valoare calculata de 2,292, care este superioara valorii tabelare de 2,145, pentru un prag de semnificatie de p=0,05 si un grad de libertare df=14, ipoteza nula este respinsa si intreaga metodologie conceputa a fost eficienta.

B) Interpretarea rezultatelor pentru segmentul nondominat

Grupa experiment a inregistrat la testarea initiala o medie de 15,06, iar la cea finala 18,21, inregistrand un progres de 3,15, in timp ce grupa de control a avut o medie initiala de 15,18, una finala de 16,31, progresand doar cu 1,13. Diferenta de progres dintre cele doua grupe, in ceea ce priveste media aritmetica, este de 2,02.

La aceasta proba, grupa experiment a inregistrat un coeficient de variabilitate de 13,16 la testarea initiala si de 10,83 la cea finala, ceea ce denota o omogenitate buna. Acelasi fenomen poate fi observat si la grupa de control a carei omogenitate a fost doar buna, avand o valoare de 12,14 a coeficientului de variabilitate la testarea initiala si de 10,98 la cea finala.

Testul „t' al grupei experiment a inregistrat o valoare de 2,722 calculata, fata de 2,145 (p=0,05) potrivit tabelei lui Fischer, astfel se confirma ipoteza cercetarii si se resping ipoteza nula.

A)Interpretarea rezultatelor pentru segmentul dominat

Media aritmetica initiala a grupei experiment a fost de 6,68, in timp ce pentru grupa de control a fost de 6,75. Media aritmetica finala a grupei experiment a fost 8,93, iar a grupei de control de 8,31. Comparand aceste medii, constatam ca progresul grupei experiment a fost de 2,25, cu 0,69 mai mult decat progresul inregistrat de grupa de control.

Aruncarea mingii la punct fix

Graficul 3 - Diferenta mediilor dintre cele doua testari

Cu toate ca la testarea initiala grupa experiment a inregistrat o valoare a coeficientului de omogenitate de 10,19%, ce reflecta o omogenitate buna, la testarea finala valoarea coeficientului de variabilitate s-a imbunatatit fiind de 7,37%, omogenitatea devenind foarte buna. Grupa de control a inregistrat o omogenitate foarte buna la ambele testari, coeficientul de variabilitate fiind 8,28% la testarea initiala si de 5,57% la cea finala.

Grupa experiment, asupra careia a actionat variabila independenta, a inregistrat o valoare a lui „t' de 2,883, superioara valorii tabelare, pentru un numar de 16 subiecti, la un prag de semnificatie p=0,05. Aceasta cifra care confirma semnificatia statistica a diferentelor denota ca in proportie de 95% strategia elaborata si aplicata in vederea simetrizarii actiunilor tehnico-tactice de prefinalizare si, implicit, de educare a ambidextriei specifice si de optimizare a capacitatii motrice specifice a fost eficienta, confirmand ipoteza cercetarii si respingand ipoteza nula.

B) Interpretarea rezultatelor pentru segmentul nondominat

 Pentru segmentul nondominat, grupa experiment, asupra careia a actionat variabila independenta, a obtinut urmatoarele rezultate: la testarea initiala media aritmetica a fost de 5,06, la cea finala de 7,17, inregistrand un progres de 2,11 puncte. Grupa de control, asupra careia nu a actionat variabila independenta, a obtinut o medie aritmetica initiala de 4,68, cu 1,32 mai mica decat la testarea finala, unde a inregistrat o valoare de 6 puncte. Progresul realizat de grupa experiment a fost cu 0,79 puncte superior celei de control.

 Abaterea standard a grupei experiment s-a incadrat intre valorile 0,555 la testarea initiala si 0,881 la cea finala. Grupa de control a avut o valoare a abaterii standard la testarea initiala de 0,681, iar la testarea finala de 0,612.

 Omogenitatea ambelor grupe este doar buna atat la testarea initiala, cat si la cea finala, astfel: grupa experimentala a obtinut la testarea initiala o valoare de 10,96%, iar la cea finala de 12,27%, grupa de control a avut la testarea initiala 14,55%, iar la cea finala 10,20%.

 Pentru grupa experiment, valoarea calculata a testului „t' a fost de 3,276, la un prag de semnificatie p=0,05 si gradele de libertare df=14, valoare superioara celei din tabelul lui Fischer – 2,145. Deoarece valoarea calculata este superioara valorii tabelare, ipoteza nula este respinsa, confirmandu-se ipoteza cercetarii.

Grupa de control asupra careia nu a actionat variabila independenta a inregistrat o valoare calculata inferioare celei tabelare a testului „t', si anume de 1,464.

Aruncarea mingii la distanta cu elan de 3 pasi

Graficul 4.- Diferenta mediilor aritmetice dintre cele doua testari

A) Interpretarea rezultatelor pentru segmentul dominat

Componentele grupei experiment, asupra carora a actionat variabila independenta constituita din mijloacele de actionare specifice simetrizarii actiunilor de prefinalizare pe tot parcursul experimentului, au inregistrat la testarea initiala o medie de 28,93 m, iar la cea finala 32,43 m, inregistrand un progres de 3,50 m, cu 1,32 m mai mult decat grupa de control. La aceasta proba, omogenitatea grupei experiment s-a incadrat intre valorile: 3,10% la testarea initiala si 3,26% la cea finala, ceea ce reflecta o foarte buna omogenitate. Valoarea calculata a testului „t' a fost de 3,276, superioara valorii tabelare, pentru un numar de 16 subiecti, p=0,05. Aceasta cifra care confirma semnificatia statistica a diferentelor permite confirmarea ipotezei cercetarii, respingand ipoteza nula. Valoarea calculata a lui „t' fiind superioara celei tabelare demonstreaza ca mijloacele de actionare selectate in vederea simetrizarii si realizarii unui transfer bilateral pozitiv au fost selectate pe criteriul eficientei, respectandu-se particularitatile de varsta si nivelul de pregatire.

Jucatoarele din grupa de control, care au urmat un program ce nu cuprindea o metodologie specifica pentru simetrizarea actiunilor tehnico-tactice de prefinalizare, au obtinut la testarea initiala o medie de 28,75, in timp ce la testarea finala, aruncarea mingii cu elan sa inregistreze 30,93 m, deci un progres de 2,18 m. Omogenitatea grupei de control la cele doua testari poate fi apreciata ca foarte buna, incadrandu-se intre valorile 5,42% si 5,41%. Testul „t' a avut o valoare calculata de 2,202, la un prag de semnificatie de p=0,05, pentru un numar de 16 subiecti, valoare care este superioara celei stabilite in tabela lui Fischer, ceea ce ne permite sa concluzionam ca metodologia aplicata a determinat imbogatirea arsenalului tehnico-tactic al jucatoarelor din grupa experiment.

B) Interpretarea rezultatelor pentru segmentul nondominat

La testarea initiala, grupa experiment a inregistrat o medie de 18,18 si, ca urmare a exersarii mijloacelor de actionare selectate pentru simetrizarea actiunilor tehnico-tactice pe parcursul experimentului, au progresat cu 3,13 m, obtinand la testarea finala o medie de 21,31 m, cu 2,07 m mai mult decat progresul grupei de control. Abaterea standard la testarea initiala a fost de 1,589, iar la cea finala de 1,647. Coeficientul de variabilitate a avut o valoare de 8,74% la testarea initiala si de 7,75% la cea finala, valori care se incadreaza intre limitele unei foarte bune omogenitati. Valoarea calculata a lui „t', la un prag de semnificatie de p=0,05, a fost de 2,752, contribuind la confirmarea ipotezei cercetarii si respingerea ipotezei nule, deoarece „t' calculat a fost superior valorii „t' tabel.

Progresul inregistrat de grupa de control a fost inferior celui de la grupa experiment, fiind numai de 1,06 m. Aceasta valoare a rezultat din diferenta inregistrata a mediei aritmetice la testarea initiala care a fost de 17,62 si media aritmetica a testarii finale care a avut o valoare de 18,68. Abaterea standard la testarea initiala a fost de 1,316, iar la cea finala de 1,260. Omogenitatea grupei de control la aceasta proba poate fi apreciata ca fiind foarte buna, deoarece valoarea coeficientului de variabilitate a fost de 7,46% la testarea initiala si de 6,74% la cea finala. Valoarea testului „t' calculata a fost de 1,557, valoare inferioara celei tabelare.

Dribling printre jaloane

Graficul 5 - Diferenta mediilor aritmetice dintre cele doua testari

La aceasta proba, grupa experiment a obtinut la testarea initiala 7'10, la cea finala 6'92, inregistrand un progres de 0'18, superior grupei de control cu 0'10.

Grupa de control a inregistrat, la testarea initiala, valoarea de 7'06, iar la cea finala de 6'98. Diferenta dintre mediile aritmetice dintre cele doua testari a fost de 0'08.

 Abaterea standard a grupei experiment la testarea initiala a fost de 0,118, iar la cea finala de 0,125. Grupa de control a inregistrat o valoare a abaterii standard la testarea initiala de 0,085, iar la testarea finala de 0,094.

 Coeficientul de variabilitate al grupei experiment, cat si a celei de control se incadreaza intre limitele 0-10%, ceea ce ne permitem sa afirmam ca ambele grupe au o omogenitate foarte buna atat la testarea initiala, cat si la cea finala. Grupa experiment a obtinut un coeficient de variabilitate de 1,66% la testarea initiala si de 1,80% la cea finala. Grupa de control a obtinut la testarea initiala un coeficient de variabilitate de 1,20% si de 1,34% la cea finala.

Grupa experiment a inregistrat o valoare calculata a lui „t' de 2,650, superioara valorii tabelare, unde „t' este 2,145 pentru un numar de 16 subiecti, la un prag de semnificatie p=0,05. Aceasta cifra care confirma semnificatia statistica a diferentelor denota ca in proportie de 95% mijloacele de actionare selectate si exersate, precum si intreaga metodologie stabilita in vederea simetrizarii actiunilor de joc, ca urmare a educarii ambidextriei specifice, au fost alese pe criteriul eficientei, confirmand ipoteza cercetarii si respingand ipoteza nula.

Valoarea testului „t' pentru grupa de control a fost de 1,194, care este inferioara valorii din tabela lui Fischer, la un prag de semnificatie de p=0,05 si un grad de libertare df=14.

Traseul tehnic

Graficul 6 - Diferenta mediilor aritmetice dintre cele doua testari

 Jucatoarele din grupa experiment au inregistrat urmatoarele valori: la testarea initiala media a fost de 6,75 puncte, la testarea finala media a avut valoarea de 8,87. Grupa de control a inregistrat la testarea initiala o valoare a mediei aritmetice de 7 puncte, iar la cea finala de 8,12 puncte. Progresul mediu inregistrat de grupa experiment a fost de 2,12 puncte, iar a celei de control a fost inferior celei experimentale, fiind doar de 1,12 puncte.

Abaterea standard a grupei experiment a fost de 0,559 la testarea initiala si de 0,484 la cea finala. Grupa de control a inregistrat urmatoarele valori ale abaterii standard: la testarea initiala 0,612, la testarea finala 0,549.

Coeficientul de variabilitate al grupei experiment la testarea initiale a fost de 8,28%, iar la testarea finala de 5,45%, ambele valori incadrandu-se intre limitele 0-10%, ceea ce determina o foarte buna omogenitate. Aceeasi omogenitate foarte buna poate fi observata si in cazul grupei de control, fiind confirmata de valorile coeficientului de variabilitate de la testarea initiala, care a fost de 8,74% si de la cea finala de 7,37%.

Valoarea testului „t' calculata a grupei experiment a fost de 3,276, valoare superioara valorii tabelare 2,145, la un prag de semnificatie de p=0,05 si gradele de libertare df=14.

Diferenta fiind semnificativa, ipoteza nula este respinsa, ipoteza cercetarii este confirmata si anume prin aplicarea unei strategii specifice in vederea simetrizarii actiunilor tehnico-tactice, creste atat eficienta segmentului sau partii dominate, cat si a celui nondominat. Rezultatele la aceasta proba reflecta faptul ca capacitatea motrica specifica poate fi optimizata prin elaborarea si aplicarea unei metodologi specifice de educare a ambidextriei specifice manuale si podale, care se transpune in pregatirea tehnico-tactica prin simetrizarea executiilor actiunilor. Grupa de control a obtinut o valoare a testului „t' inferioara celei tabelare, si anume de numai 1,194.

Concluzii

 Toate rezultatele obtinute in urma desfasurarii cercetarii contribuie la confirmarea ipotezei: simetrizarea actiunilor de joc printr-o metodologie specifica de educare a ambidextriei specifice determina imbogatirea arsenalului tehnico-tactic, optimizarea capacitatii motrice specifice, cresterea eficientei pe post a fiecarei jucatoare si implicit a eficientei echipei in atac.

Consideram ca educarea ambidextriei specifice manuale si podale se incadreaza intre tendintele actuale ale jocului de handbal, in special la nivelul copiilor si juniorilor.

Intreaga metodologie elaborata si aplicata componentelor din grupa experiment, in vederea simetrizarii si cresterii eficientei actiunilor de joc, a fost aplicata in conditii apropiate si chiar de joc, acest fapt determinand obtinerea unui progres mai rapid.

Mijloacele de actionare selectate si elaborate in vederea simetrizarii actiunilor de joc au fost in concordanta cu particularitatile de varsta si cu nivel de pregatire sportiva, fiind exersate in procesul de pregatire ori de cate ori temele antrenamentelor vizau invatarea sau consolidarea acestor actiuni.

Educarea ambidextriei specifice prin mijloace generale si specifice a contribuit si la dezvoltarea fizica armonioasa simetrica a organismului jucatoarelor grupei experiment prin prelucrarea simetrica a celor doua segmente superioare si inferioare si, implicit, a celor doua parti ale corpului.

Credem ca rezultatele superioare ale celor doua segmente, in special a celui nondominat, obtinute de jucatoarele din grupa experiment, sunt rezultatul unui transfer bilateral pozitiv, care s-a realizat in sensul: segmentul dominat segmentul nondominat. Toate cercetarile anterioare demonstreaza ca transferul bilateral pozitiv este cu atat mai important, cu cat tehnica segmentului dominat in executarea actiunilor de joc este mai corecta si bine insusita.

Rezultatele obtinute ne permit sa concluzionam ca ambidextria podala se poate educa mai rapid decat cea manuala in cadrul jocului de handbal, deoarece ambidextria manuala specifica necesita un timp de pregatire mult mai indelungat, datorita faptului ca majoritatea actiunilor specifice jocului care implica manevrarea mingii in diferite planuri se executa cu segmentele superioare.

In conditiile in care posibilitatile de exprimare tehnica nu au limite si cerintele competitionale sunt tot mai ridicate, educarea ambidextriei specifice poate constitui un element important in cresterea eficientei actiunilor de joc, in crearea unui avantaj in disputele sportive la nivelul tuturor esaloanelor de pregatire.

Educarea ambidextrie specifice trebuie sa se realizeze printr-un procesul de simetrizare a actiunilor de joc continuu si permanent in vederea obtinerii eficientei scontate si imbogatirii arsenalului tehnico-tactic si sa se realizeze prin mijloace specifice in cadrul pregatirii specifice.

Propunem introducerea mijloacelor prezentate care vizau educarea ambidextriei specifice in cadrul antrenamentelor atat in partea fundamentala care are ca obiectiv invatarea sau consolidarea actiunile de prefinalizare, cat si in cadrul primei parti prin folosirea unor mijloace de actionare specifice sau generale (exercitii libere de coordonare segmentara).

Recomandam introducerea testelor de identificare a lateralitatii manuale si podale in cadrul criteriilor de selectie datorita faptului ca in cadrul unei echipe de handbal jucatoarele de pe posturile de extrema si inter dreapta sunt favorizate daca manifesta o lateralitate manuala stanga, iar celelalte componente ale echipei o lateralitate manuala dreapta, exceptie facand jucatoarea specializata pe postul de portar, care, dupa opinia noastra, ar trebui sa fie ambidextra sau sa posede o tehnica simetrica.

Abstract

We think that educating the specific ambidextrous quality in order to symmetrize the technical-tactical actions by a strategy applied within the process of specific training, might have a practical and efficient value for the handball game. Symmetrizing the technique by educating the ambidextrous quality might determine, as the existent researches are showing, an increase in the game actions' efficiency and, implicitly, in the sporting excellence.

 Educating the specific ambidextrous quality must be done by continuously and endlessly symmetrizing the game actions in order to obtain the presumed efficiency and the technical-tactical arsenal and to be realized by specific methods within the technical-tactical training.

Bibliografie

1. AUBERT, E., ALBARET, J.M., Viellissement et psychomotricité. Marsseille, Edition SOLAL, 2001
2. BOTTINI, P., Psicomotricidad: prácticas y conceptas. Madrid/Buenos Aires, Miná y Dāvila, 2000
3. COLIBABA-EVULET, D., BOTA, I., Jocurile sportive - teorie si metodica. Bucuresti, Edit. Aldin, 1998
4. CROITORU, D., Ambidextria in jocurile sportive. Exemplificari si aplicatii in volei. Bucuresti, Edit. A.N.E.F.S., 1999
5. DRAGNEA, A., MATE-TEODORESCU, S., Teoria sportului. Bucuresti, Edit. FEST, 2002
6. EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Edit. FEST. 2001
7. EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatii corporale. Exercitii fizice. Sport. Fitness. Bucuresti, Edit. FEST, 2005
8. GAGEA, A. , Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport. Bucuresti, Edit. Fundatiei 'Romania de maine', 1999
9. HANTAU, C., Handbal. Antrenamentul copiilor si juniorilor. Bucuresti, Edit. Printech, 2004
10. HEIRZ, M., NEUMEIER, A., Antrenamentul general sau specific al coordonarii. In: Sportul de performanta. Bucuresti, INCS, nr.442, 2001
11. HORGHIDAN, V., Problematica psihomotricitatii. Bucuresti, Edit. Globus, 2000
12. KONCZAK, J., On motor control and movement coordination. Stuttgart, Handbach Bewegungswissenschaft, 2003
13. LAZARO, A., Nuevos experencios en education psicomotriz. Zaragoza, Mira editores, 2000
14. POPESCU-NEVEANU, P., Dictionar de psihologie. Bucuresti, Edit. Albatros, 1997
15. PRESCORNITA, A., Capacitatea motrica si capacitatile coordinative. Brasov, Edit. Universitatii Transilvania Brasov, 2004
16. REINHARDT, W., Pregatirea bazelor tehnico-coordonatoare ale performantei sportive la juniori. In: Sportul la copii si juniori. Bucuresti, INCS, nr. 124-125, 2001
17. STELL, L., CALDWELL, B., DAKE, D., SAFLI, M., Laterality – the human brain two hemispheres whitch function differently. Iowa State University, 2000
18. STERNBERG, R.J., Handbook of intelligence, 2^nd ed. Cambridge, U.K.: Cambridge University Press, 2000
19. TUDOS, St., Concepte psihologice de baza. Perspectiva genetica si functionala. Bucuresti, Edit. Globus, 2001