MODELE DE PREGATIRE FIZICA PE USCAT PENTRU INOTATORII JUNIORI

- Studiu de caz -

Conf.univ.dr SILVIU SALGAU

Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii,

Universitatea Bacau

Cuvinte cheie: inot, juniori, pregatire fizica pe uscat, model

Introducere

Inotul este un sport monoton, situatie care poate genera efecte negative asupra potentialului energetic al sportivilor, mai ales la copii si adolescenti. „Un mediu constant, plictisitor, sau un comportament monoton stereotip conduce la limitarea complexitatii, la scaderea sensibilitatii si la reducerea posibilitatilor de perfectionare. Datorita acestor eforturi monotone se ajunge, la final, la stagnarea sau chiar involutia starii functionale, de care sunt afectate, in special, mecanismele de mobilizare energetica.'[Dragnea, 2002, p.452].

Pentru a preveni monotonia, dar si pentru o pregatire fizica excelenta, exercitiile folosite in pregatirea fizica a inotatorului se impart in:

exercitii fizice pe uscat (pregatirea fizica pe uscat) vizeaza pregatirea fizica generala, dar si pregatirea speciala, intre ele neputandu-se trasa o granita. Pregatirea fizica generala are in vedere o mare parte a mijloacelor care sunt aceleasi cu cele din alte sporturi si urmareste dezvoltarea principalelor calitati motrice si formarea de abilitati si deprinderi motrice de baza.

exercitii fizice in apa (pregatirea fizica in apa).

Alegerea mijloacelor utilizate in pregatirea fizica speciala pe uscat se va face in functie de caracterul si structura miscarilor din timpul inotului, de masura in care aceste mijloace contribuie la dezvoltarea musculaturii implicata in efort, precum si a calitatilor motrice solicitate de aceasta.

Un raport procentual, exact intre pregatirea fizica pe uscat si cea in apa nu se poate face cu exactitate, pentru ca acest raport depinde de factori precum particularitatile sportivilor, etapa de pregatire, experienta antrenorului etc. Literatura de specialitate si practica mentioneaza ca, in general, pregatirea fizica pe uscat variaza intre 20% si 50% din volumul total de lucru, procentaj ce se regaseste in perioadele pregatitoare si precompetitionala, iar in perioada competitionala, unii specialisti recomanda sportivilor incetarea mijloacelor de pregatire pe uscat. Marea majoritate a antrenorilor inceteaza lucrul pe uscat, altii le folosesc in continuare.

Avandu-se in vedere segmentul anatomic vizat si procedeele de inot carora li se adreseaza, dar si calitatile motrice care cer o atentie aparte, se face sistematizarea mijloacelor de pregatire pe uscat.

Scop

Astazi, pregatirea fizica in inot ridica noi probleme, fapt care ne-a determinat sa studiem acest segment din pregatirea inotatorilor. Intentia noastra consta in incercarea de a elabora cateva modele de antrenament pe uscat prin care sa demonstram ca utilizarea mijloacelor de pregatire pe uscat pentru realizarea unei bune pregatiri fizice cu diferite ponderi in toate perioadele (pregatitoare, precompetitionala si competitionala) conduce la obtinerea de rezultate superioare in competitii.

Ipoteza

Inotul este un sport de rezistenta in regim de forta. Pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala sunt foarte strans legate, ele reprezentand cheia marilor performante. Pregatirea fizica pe uscat cuprinde o paleta variata de mijloace, care dezvolta grupele musculare, necesare tractiunii si impingerii in apa. Am cautat sa verificam urmatoarele ipoteze:

Daca vom aplica modele noi de antrenament care sa cuprinda exercitii pentru imbunatatirea calitatilor motrice, rezultatele in competitiile principale se imbunatatesc.

Conform procedeului, ponderea si dozarea acestora in diferitele perioade de pregatire sunt corecte.

In ce masura pregatirea fizica nespecifica cu exercitii folosite din domeniul atletismului, gimnasticii, halterelor contribuie la ridicarea nivelului de pregatire.

Obiective

- Pregatirea pe uscat a inotatorilor, dezvoltarea calitatilor motrice, in functie de procedeu si de particularitatile individuale ale sportivului

- Elaborarea de modele operationale pentru pregatirea fizica pe uscat

- Perfectionarea deprinderilor motrice de baza

Metode

In vederea realizarii acestei lucrari, am folosit experimentul si observatia. Epuran Mihai (2005) arata: „Cunoasterea experimentala pastreaza observatia ca o conditie esentiala, ca izvor al ipotezelor si predictiilor si ca sursa a informatiilor provenite din provocarea deliberata a faptelor'. Epuran M. il citeaza pe Claude Bernard, care, la randu-i, afirma ca „in rationamentul experimental, experimentatorul nu poate fi despartit de observator…'

Pe baza observatiilor facute, am efectuat inregistrari periodice si instantanee ale lectiilor de antrenament cu scopul formarii unei imagini complete a procesului de antrenament la acest nivel. De asemenea, s-a putut urmari modul in care juniorii de la acest nivel participa la antrenament si constientizeaza, in acelasi timp, necesitatea utilizarii acestor mijloace, dar si felul in care isi indeplinesc sarcinile diverse, cum isi asuma responsabilitati.

Subiectul este o inotatoare de 16 ani care a participat la mai multe concursuri. In ultimele 9 luni dinaintea studiului nostru, nu inregistrase progrese in ciuda antrenamentelor intensive, efectuate numai in bazinul de inot.

Experimentul s-a desfasurat la bazinul national de inot „Lia Manoliu', in conditii bune de pregatire, in sala de pregatire fizica care este corespunzator utilata: simulator, benzi elastice, mingi medicinale, haltere usoare, gantere de 1 kg. Antrenamentele s-au tinut zilnic (luni-vineri) dupa amiaza. 

 Perioada cercetarii s-a desfasurat in perioada 1 sept. 2004 – 5-4 mai 2005. Subiectul a participat la diverse competitii nationale: campionat national de juniori (CN1)- Baia Mare - decembrie 2004, etapa municipala (CN2) – Bucuresti - februarie 2005, campionatul national (CN3) – Pitesti martie 2005, campionatul national de juniori – Baia Mare (CN4) – 3 -6.IV.2005. Rezultatele obtinute la primele competitii au fost modeste.

In urma aplicarii modelelor operationale de pregatire fizica pe uscat, mentionate mai jos, sportiva a obtinut timpi mai buni la ultimele 2 competitii (tabelul 1).

MODELE de pregatire

REZISTENTA

• circuit rezistenta – forta
• tractiuni in brate – 10 x
• genuflexiuni cu extensie – 20 x
• culcat dorsal, picioarele la 45⁰, mentinere 25- 30 sec
• sarituri cu fandare, sprijin pe brate 15- 20 sec
• culcat dorsal, bratele sub bazin, pedalare 20 sec
• alergare cu genunchii sus, pe loc 20 sec
• culcat dorsal, ducerea picioarelor peste cap, atingerea solului, revenire, 8x
• sarituri la coarda pe picioare circa 2 min
• jocuri dinamice cunoscute ¾
• exercitii cu greutate sau ingreuieri mici (6-7 kg)
• exercitii cu gantere de 2 kg, 50- 60 repetari in tempo ridicat
• exercitii cu benzi elastice de cauciuc, extensoare, tractiuni in toate procedeele, simultan, alternativ, din culcat 2 x; 1,30 sec
• VITEZA
• alergare cu start din picioare 4/4, 3 x 30 m, pauza 3-5 min
• alergare cu start de jos la comanda 4/4, 3 x 20 m, pauza 3 min
• alergare cu start lansat 4/4, 2 x 20 m, pauza 3 min
• alergare cu start lansat ¾ , 3 x 20 m, pauza 3 min
• alergare cu joc de glezne 4/4, 4 x 20 m, pauza 3 min
• alergare cu genunchii sus, 4/4, 2 x 6 sec, pauza 2 min
• alergare cu start la comanda, plecare din diferite pozitii 4/4, 4 x 10 m, pauza 2 min
• aruncarea unei mingi la zid peste cap, stand cu spatele la zid si prinderea ei, 10 x
• FORTA
• exercitii cu gantere pentru dezvoltarea fortei membrelor superioare si centurii scapulare (2,5 kg)
• stand departat, flexia antebratelor pe brate, 20 x 20 x, pauza 10 sec 2/4, ¾
• stand departat, bratele sus, flexie si extensie de antebrat pe brat 2 x 20 sec, ¾, pauza 10 sec
• stand departat, balansarea bratelor intinse prin lateral sau inainte sus 2 x 20 x, pauza 20 sec
• stand departat, trunchiul aplecat inainte, miscari de vaslire cu 1 kg, 3 x 30 sec, pauza 50 sec
• Exercitii pentru dezvoltarea fortei membrelor inferioare si centurii pelviene
• stand cu mingea medicinala intre glezne, aruncarea inainte si desprindere de pe sol, 30 x
• sarituri de pe o parte pe alta a unei banci 30 x
• genuflexiuni cu haltera pe umeri 30 x
• ridicari pe varfuri cu haltera pe umeri 30 x
• sarituri succesive pe un picior 20 sec.
• Exercitii cu haltere mici
• haltera pe umeri, rasuciri de trunchi 30 X
• haltera pe umeri, indoiri si aplecari de trunchi 20 sec
• sarituri de pe o parte pe alta a unei banci, 30 x

MOBILITATE

Se aplica in toate etapele pregatirii.

• stand, bastonul de capete apucat, trecerea bastonului la spate, simultan cu ambele brate sau alternativ 2 x 30
• culcat, mainile pe glezne, apucate, rulari 30 x
• arcuiri si rasuciri ale trunchiului (stanga-dreapta) cu sprijin la scara fixa, trunchiul aplecat
• pe genunchi, mainile sprijinite pe sol, impingerea spre inapoi 30 x
• din atarnat, balans lateral, stanga-dreapta al picioarelor 2 x 20
• stand, rotari de brate in plan antero-posterior, simultan, unul inainte, unul inapoi 2 x 20 sec
• stand, atingerea genunchilor cu fruntea, mentinere 2 x 15 sec
• stand, cu palmele pe ceafa, coatele sus, apropierea coatelor 2 x 6 x
• ghemuit, sprijin cu palmele pe sol, trecerea prin saritura in sprijin culcat facial si revenire 2 x 24
• fandari laterale 2 x 20 x
• fandari inainte
• asezat ca la trecerea peste garduri (atletism), indoiri de trunchi, cu arcuire pe piciorul intins, pe piciorul indoit, se schimba piciorul 2 x 20 x
• pe genunchi, pe calcaie sezand, coborarea trunchiului pana ce solul este atins si revenire 2 x 10
• la scara fixa, podul, coborare din treapta in treapta
• rostogoliri inainte, inapoi
• reluari laterale
• cumpana pe un genunchi, pe un picior
• exercitii de echilibru (mers pe partea ingusta a bancii)
• balansari de picioare – in toate directiile
• acelasi exercitiu cu aplecarea trunchiului pe picioare.

Rezultatele obtinute

Nr. crt.   Proba   CN1   CN2   CN3   CN4 1. Craul 100m 1'02'2 1'02' 1'01'8 1'01' 2. Bras 100m 1'18'3 1'18' 1'17'8 1'17'7 3. Craul 100m 1'02' 1'01'5 1'01'5 1'01'05 4. Bras 100m 1'17'9 1'17'9 1'17'8 1'17'08 5. Bras 100m 1'17'8 1'17'9 1'18' 1'17'06 6 Craul 100m 1'102'3 1'02' 1'01'5 1'01'7

• Concluzii
• In urma aplicarii modelelor din experiment, putem afirma ca:

Mijloacele de pregatire fizica pe uscat trebuie folosite in urmatoarele procente aproximative: in perioada pregatitoare – 50%, precompetitionala – 20%, competitionala – 50%.

Pregatirea fizica a sportivului inotator trebuie sa aiba in vedere sistemele cardiorespirator, circulator, endocrin si nervos. Mai tarziu, la pubertate, se va avea in vedere sistemul muscular, dezvoltarea musculaturii, a mobilitatii si stabilitatii articulare implicate efectiv in efectuarea procedeelor de inot.

Calitatile motrice ale inotatorului pot fi dezvoltate si pe uscat cu conditia ca solicitarile de efort sa fie caracteristice (rezistenta in regim de viteza, suplete, forta).

Pregatirea fizica pe uscat duce la obtinerea unor rezultate foarte bune doar daca se respecta particularitatile individuale ale sportivilor inotatori. Se imbunatateste considerabil nivelul priceperilor si deprinderilor.

Volumul de intensitate din timpul pregatirii fizice pe uscat nu trebuie sa mult prea mare, astfel incat sa nu depaseasca limitele fiziologice ale sportivilor.

Evolutia sportivei la competitii demonstreaza ca pregatirea fizica pe uscat denota oportunitatea si importanta mijloacelor de pregatire fizica pe uscat.

Abstract

The selection of special physical training means on the ground it will be done according to movements character and structure during the swimming, the proportion in which these means contributes in muscles involved in effort development, as well as the mechanical abilities required by that.

Un precise percentage ratio between the physical training on the ground and in the water it can't be realized accurately, because this ratio depend on the factors as athletes particularities, stage of training, coach's experience, etc. The literature and practice mentions that, generally, physical training on the ground varied between 20% and 50% from total work volume, this percentage is retrieved in preparation and pre-competition periods and during the competition period some specialists recommends to ceases the training means on the ground, but some uses as before. 

Bibliografie

1. Antrenamentul sportiv modern (coordonator Nicu, Alexe). Bucuresti, Edit. Editis, 1993
2. BOMPA, T., Teoria si metodologia antrenamentului. Constanta, Edit. Ex Ponto, 2002
3. BOTA, C., Fiziologia educatiei fizice si sportului. Bucuresti, MTS, 1994
4. Cartea Federatiei Romane de Natatie si Pentatlon Modern. Bucuresti, 2005
5. BOTA, C., PREDESCU, B., Fiziologia educatiei fizice si sportului. Bucuresti, Edit. Antim Ivireanul, 1997
6. COUNSILMAN, James, E., Pregatirea fizica a inotatorului. In: Sportul peste hotare. Bucuresti, CCPS, nr.82, 1972
7. COSTILL, D.L., MAGLISCHO, E.W., RICHARDSON, A.B. Inot. Bucuresti, INCS, SDP, 448 – 450, 2002
8. DRAGNEA, A., BOTA, A., Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1999
9. DRAGNEA, A., MATE TEODORESCU, S., Teoria sportului. Bucuresti, Edit. FEST, 2002
10. EPURAN, Mihai, Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Exercitii fizice. Sport. Fitness. Bucuresti, Edit. FEST, 2005, pg. 246
11. GHEORGHE, Daniel, Teoria antrenamentului sportiv. Edit. Fundatia Romania de Maine, 2005
12. HAAN, Erwin, Antrenamentul sportiv la copiii. In: Sportul la copii si juniori. Bucuresti, CCPS, 1996
13. IFRIM, Mircea, Antropologie motrica. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1986
14. MAGLISCHO, E ., Sa inotam mai repede. Bucuresti, INCS, vol.1,2, 2000
15. MARINESCU, Gh., Natatie, efort, antrenament. Bucuresti, Edit. Bren, 2003