EFECTELE ANTRENAMENTULUI ASUPRA FETELOR IN PERIOADA PUBERTARA

Conf.univ.dr. Silviu SALGAU

Universitatea Bacau

Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii

Cuvinte cheie: copii, pubertate, antrenament

Rezumat

Antrenamentul fetelor in perioada pubertara a fost si este un permanent subiect de discutii si interese pentru fiziologi, medici, psihologi, metodologi si chiar sportivi.

Dupa varsta de 12 ani, echilibrul copilului incepe sa sufere modificari mai mult din punct de vedere somato-functional si – ca reflex si, in acelasi timp, ca o dedublare cu caracter interdependent – din punct de vedere psihic.

Epuran M. (1999) considera ca varsta pubertara sau preadolescentei „marcheaza inceputul maturizarii fizice a individului, fiind o epoca de intensa formare a personalitatii de constituire a constiintei morale. Este inutil si dificil de a stabili cu precizie niste repere temporale ale acestor transformari psihofizice'

In psihologia varstei evolutive, prin pubertate, in ontogeneza umana se intelege perioada cuprinsa, cu aproximatie, intre 13 si 19 ani (Claus, 1976). Nu de putine ori, stiintele biologice definesc aceasta perioada ca fiind perioada care incepe o data cu maturizarea sexuala si care se incheie cu deplina maturizare fizica. Alti cercetatori considera ca perioada este mai lunga, adica incepe pe la 14 ani si se incheie la varsta de 25 de ani. Noi credem ca autorii respectivi includ in aceasta perioada si adolescenta.

Introducere

Perioada pubertatii se caracterizeaza, pe de o pare, prin slabirea coordonarii motrico-vizuale, a armoniei motrice, a indemanarii, uneori, prin tulburarea adaptarii la efort a sistemului circulator, a fenomenului de distonie neurovegetativa si prin modificari ale sferei psiho-emotionale, iar, pe de alta parte, conform literaturii de specialitate, este faza celei mai mari dezvoltari a tuturor capacitatilor motrice.

Exista numeroase controverse privind formarea capacitatii fetelor in perioada pubertatii si influenta antrenamentului asupra evolutiei capacitatii. Desigur, opinia privind necesitatea limitarii eforturilor fizice intre 11 si 13 ani nu mai este de actualitate, deoarece exista date stiintifice si practice care au relevat ca in perioada celei mai intense dezvoltari, corelata cu maxima activitate a sistemului hormonal, antrenamentul sportiv nu a re o influenta atat de mare.

Pornind de la aceasta constatare, am constituit ipoteza studiului nostru, anume ca, in ciuda marii dezvoltari prin care trec fetele, nu se produc perturbatii care sa influenteze negativ organismului lor.

Obiectivul studiului de fata a fost observarea continua, timp de 2 ani, a capacitatii fizice a fetelor care au inceput antrenamentul atletic la varsta de 12 – 13 ani, precum si a celor de aceeasi varsta din grupa martor, in functie de varsta calendaristica, biologica, a indicilor antropometrici.

Material si metode

Timp de 2 ani, la o scoala generala din Bacau, au fost observate fetele care se antrenau sistematic la probele de atletism. Subiectii grupei de experiment (25 fete - atlete) au fost selectionati pe baza caracteristicilor somatice si a rezultatelor obtinute la testarile de capacitate, avand, dupa parerea antrenorilor, calitati pentru practicarea atletismului. Grupa martor a fost alcatuita din 23 de fete de aceeasi varsta calendaristica, de la aceeasi scoala, care participau doar la orele obligatorii din programa scolara. Lectiile s-au desfasurat in incinta scolii, de 4 ori pe saptamana, timp de 1 ora si 30 min. De asemenea, s-avut spre comparatie o grupa de fete cu varsta de 13 ani pe care s-a efectuat un astfel de studiu.

Ca material, am avut la dispozitie un cicloergometru de tip MONARK.

Desfasurarea experimentului

Testarile s-au desfasurat in lunile martie-aprilie, la aceeasi ora din zi (intre 13-15). S-au efectuat masuratori antropometrice. Continutul adipos in % s-a masurat prin nomograma, pe baza masurarii grosimii a 10 structuri cutanato-adipoase. De asemenea, s-a determinat asa-numita masa a corpului suplu (MCS). Varsta biologica s-a determinat in functie de dezvoltarea sanilor si a parului pubian conform scalei Tanner.

Testele de capacitate s-au efectuat pe un cicloergometru, dupa metoda Howald. Fetele au fost supuse la 2-3 eforturi a cate 6 minute (fara intrerupere), iar ultimul efort a fost constituit astfel incat frecventa sistolica inregistrata sa se apropie de 170 bat/min. Frecventa de pedalare – 60 rotatii pe minut. Pe baza frecventei sistolice la eforturile succesive, a fost determinat indicele PCW₁₇₀. Toate fetele participante la testari au fost sanatoase, ele fiind supuse, inainte de inceperea experimentului, unui riguros control medical.

Rezultate si interpretari

La fete de 12 ani din grupa de experiment (figura 1), valorile PWC₁₇₀/kgcorp scad pe masura ce avanseaza varsta biologica, cele mai mari valori absolute ale PWC₁₇₀ se observa in fazele II si III ale maturizarii sexuale. Diferentele valorilor PWC₁₇₀ la diferitele grupe de varsta de 12 ani sunt minime si nici una dintre ele nu este semnificativa din punct de vedere statistic.

La fetele de 13 ani, diferentele se remarca mai bine (figura 2). Cele mai mari valori absolute ale PWC₁₇₀ la fete in fazele III si IV ale maturizarii sexuale, iar cele mai mici la fetele cel mai putin avansate din punct de vedere la maturizarii (faza I si II), precum si la fetele mai avansate din punct de vedere al evolutiei biologice (faza V). Aceste ultime grupe se caracterizeaza prin cele mai mici valori relative ale valorii PWC₁₇₀, iar in raport cu greutatea corpului (PWC₁₇₀), dar si cu masa supla a corpului – toate diferentele sunt mai semnificative din punct de vedere statistic (p<0.05).

Figura 1- Valorile PWC la fetele de 12 ani

Figura 2 – Valorile PWC la fetele de 13 ani

Caracteristicile morfologie ale fetelor de 13 ani sunt prezentate in tabelul 1 din care se pot observa modificarile tipice pentru perioada de maturizare a acestora: pe masura dezvoltarii biologice, creste si greutatea, % continutului tesutului adipos creste, de asemenea, numarul fetelor care au ciclu menstrual. Se remarca cea mai inalta talie a fetelor in faza a III-a. In tabelul 2, sunt prezentate valorile PWC₁₇₀ si indicii antropometrici ai atletelor in functie de varsta primei menstruatii.

Cele mai mari valori ale PWC₁₇₀ se observa la fetele care au avut prima menstruatie intre 12 si 13 ani. La aceasta varsta au alt fel de caracteristici din punct de vedere al instruirii sportive: talie inalta, corp suplu, un procent nu prea mare de tesut adipos, indici mai crescuti de capacitate fizica.

Tabelul 1

Caracteristici morfologice si valori PWC₁₇₀ la atletele de 13 ani, in functie de varsta biologica

Varsta biologica Talia cm Greutate, kg Componenta tesut adipos MSC PWC170/kg MSC kgm/kg/min Menstra % I 144,7 32,2 8,0   29,6 510   II 156,1 39,5 12,1   34,7 613 14,2 III 163,1 49,0 15,1   41,6 748 86,4 IV 163,1 51,0 15,2   43,6 763 100 V 160,1 52,2 18,9   42,2 613 100   161 48,7 15,2   41,3 712 81,1

Tabelul 2

Calitati morfologice si valori PWC₁₇₀ ale atletelor de 13 ani in functie de data aparitiei menstrei

Varsta la care a avut menstra Numar fete Talie, cm Greutate, kg Componenta  tesut adipos MSC PWC170 kgm la 12 ani 10 162 52,4 18,4 42,8 677 Intre 12 si 13 ani 24 161,1 49,2 15,5 41,6 751 La 13 ani ]] 1645,9 49,7 12,5 43,4 740 nu are 8 157,0 41,4 12,4 36,3 659

Tabelul 3

Compararea dinamicii anuale a modificarilor indicelui PWC₁₇₀ la fetele de 13 ani, in functie de antrenament si varsta ciclului menstrual

Grupa	Ciclul	Varsta	PWC170	PWC170/kgm/min/kg	PWC170 la final
Experiment           +		2,9	777	15,0	93
Nr. fete -25	-	2,7	737	15,7	85
Martor	+	3,4	706	14,4	92
Nr. fete – 23	-	2,4	553	13,3	100

Dinamica modificarilor indicilor PWC₁₇₀ este prezentata in tabelul 3. La ambele grupe, a aparut o crestere aproape identica a calorii absolute a PWC₁₇₀, in timp ce capacitatea relativa nu a suferit modificari. Nu s-au remarcat diferente mari. Urmarirea modificarilor dinamicii la fete a indicat faptul ca la 70% din grupa experiment si 74% dintre fetele din grupa martor a crescut capacitatea, la 16% dintre aceste atlete si 17% din randul celor din grupa martor capacitatea fizica nu a suferit modificari, aproape deloc (modificarile nu au depasit ± 5%), iar la 12% dintre atletele din grupa de experiment si 8,6% din grupa martor a survenit o scadere de capacitate.

Cea mai mare crestere s-a observat la fetele din ambele grupe, care la varsta de 12 ani inca nu au avut prima menstruatie si au avut in fazele II si III maturizare sexuala, iar cea mai mica crestere la fetele ce au avut menstra la o varsta mai mica de 12 ani.

Urmarind formarea capacitatii fizice a fetelor sanatoase din punct de vedere teoretic, este greu sa gasim argumente fiziologice care sa pledeze in favoarea posibilitatii scaderii capacitatii in perioada pubertara.

In aceasta perioada, are loc si o evolutie rapida din punct de vedere fizic – cresc dimensiunile osaturii, masa musculara, volumul inimii. Este varsta la care exista o mare posibilitate, conform unor specialisti, de a influenta majoritatea capacitatilor motrice. Cresterea capacitatilor fetelor care practica sportului regulat, precum si a celor care nu se antreneaza a fost observata, printre altii de Astrand.

Cercetari anterioare arata ca pe masura ce maturizarea biologica avanseaza, capacitatea aeroba globala se determina prin masurarea VO_2max sau a PWC₁₇₀ care cresc, pe cand capacitatea relativa sufera o scadere. Aceste fenomene nu prea si-au gasit oglindirea in studiul nostru. Sigur, fetele cu un tempo mai lent al evolutiei biologice (fazele I si II ale maturizarii la varsta de 13 ani) au fost depasite de cele de aceeasi varsta, atat din punct de vedere al evolutiei fizice, cat si al valorii PWC₁₇₀, insa capacitatea fetelor celor mai avansate din punct de vedere al dezvoltarii sexuale a avut o alta evolutiei.

La grupa celor de 12 ani si, in special, a celor de 13 ani, s-a observat ca fetele ce au depasit colegele sub aspectul tempoului de dezvoltare (la 12 ani –faza a IV-a de maturizare sexuala, la 13 ani – faza a V-a) si cele care au avut ciclul menstrual mai devreme (<12 ani) se caracterizeaza prin valori mai mici ale PWC₁₇₀ decat intreaga grupa, - atat cele absolute, cat si cele calculate pe kgcorp si kg al masei suple musculare.

Valoarea mai scazuta a capacitatii aerobe la fetele cu o evolutie biologica mai rapida nu poate fi explicata printr-un procent mai mare al componentei tesutului adipos, ci printr-o activitatea motrica prea mica (este vorba de fete care ce se antreneaza continuu). Diferentele constatate rezulta, dupa parerea noastra, din tempoul natural diferit al evolutiei biologice al acestor fete.

Concluzii

• La 75% dintre fete, atat atlete, cat si cele din grupa martor, cu varsta de 12-13 ani, s-a observat o crestere a capacitatii aerobe, determinata cu ajutorul indicelui PWC₁₇₀. Capacitatea relativa a PWC₁₇₀/kgcorp in perioada de timp analizata nu s-a modificat semnificativ.
• Cresterea unitara a capacitatii atletelor din grupa experiment si a celorlalte din grupa martor denota eficienta antrenamentului in formarea capacitatii fizice a fetelor.
• La grupa atletelor de 13 ani, s-a observat ca fetele care au un tempo mai lent al evolutiei biologice (fazele I si II, conform Tanner), precum si cele care au un tempo mai rapid de dezvoltare se caracterizeaza printr-o capacitate mai mica decat cele cu un tempo mediu de evolutie biologica.
• Fetele cele mai avansate din punct de vedere al evolutiei biologice si cele care au ciclu menstrual mai devreme se caracterizeaza prin cea mai mica dinamica a variatiilor capacitatii intre 12 si 13 ani.
• Cea mai mare crestere a capacitatii in perioada observatiilor s-a constatat la fetele care, la varsta de 12 ani, nu au avut ciclu menstrual si s-au aflat in fazele II si III ale evolutiei biologice.

Abstract

The pubertal period is characterized, in some cases, by the decrease of mechanical-visual coordination, harmony of mechanicals, skills, sometimes, by the disturbance of circulatory system adaptation to the effort, of neuro-vegetative distonie phenomena, and by changing in the psycho-emotional area, and, on the other hand, according to the literature, is the phase of higher development of entire mechanical capacities.

There are numerous controversies regarding the formation of girls' capacities in pubertal period and the training influences over the capacity evolution. Of course, the idea regarding the necessity of physical efforts limitation between 11 and 13 years old is no longer actual, because exists scientific and practical data that revealed the fact that in higher development period, combined with maximal activity of hormonal system, the sportive training don't has such higher influence.

Bibliografie

1. ATANASIU, C., Unele aspecte privind dezvoltarea calitatilor motrice la copii si juniori. In: Rev. Educatie fizica si sport. Bucuresti,1988
2. BRATU, I., Modificarile unor proportii ale corpului la varsta pubertatii (12-15
3. ani) In: Rev. Educatie fizica si sport. Bucuresti, anul XXII, nr.8, septembrie, 1969
4. CERETELLI, P. Aspecte ale cresterii si dezvoltarii la elevi. In: Rev. Educatie fizica si sport. Bucuresti, nr. 7, 1967
5. CLAUS, C., Vorterbuch de Psychologie. Lipsia, 1976
6. EPURAN, Mihai, HORGHIDAN, Valentina, Psihologie scolara cu aplicatii la educatia fizica. Bucuresti, Univ. Ecologica, 1999
7. EPURAN, Mihai, Metodologia cercetarii activitatilor corporale in educatie fizica
8. si sport. Exercitii fizice. Sport. Fitness. Bucuresti, Edit. FEST, 2005
9. SAHLEANU, V., Metode matematice in cercetarea biologica, Bucuresti, Edit. Medicala, 1987
10. THOMAS, R., ECLACHE, P., KELLER, J. Aptitudini motrice. Structura si
11. evaluare. Bucuresti, Centrul de Cercetari pentru Probleme de Sport nr. 10/ 1995
12. TSCHIENE, P., Stadiul actual in teoria antrenamentului. In: Sportul de performanta, Bucuresti, 1991
13. WEINECK, Jurgen, Biologie du sport. Paris, Edition Vigot, Collections Sport et Enseignement, 1992