EXPERIENTE PRIVIND CUANTIFICAREA MOTIVATIEI IN SPORTUL DE PERFORMANTA

Prof.univ. dr. Liliana MIHAILESCU

Masterand Alina SERBAN

Universitatea din Pitesti

Cuvinte cheie: expectanta, instrumentalitate, motivatie,performanta,valenta

Rezumat

 Factor al antrenamentului sportiv, pregatirea psihologica nu este inca foarte bine obiectivata, fapt ce determina nevoia de gasire a unor posibilitati de cuantificare e unor componente ale acesteia.

 Cercetarea pune in evidenta atat nivelul global al motivatiei, cat si nivelul expectantei motivatiei, valentei si instrumentalitatii acesteia la sportivii de performanta din judetul Arges, in trei ramuri sportive: atletism, handbal, judo.

 Concluziile cercetarii pun evidentiaza posibilitatea determinarii unor indici obiectivi ai parametrilor cercetati si recomanda folosirea lor ca premisa in proiectarea pregatirii psihologice a acestor sportivi.

Introducere

Performanta sportiva este multiplu determinata si este foarte greu de stabilit care dintre factori are ponderea cea mai mare atunci cand nivelul ei este la limitele superioare ale capacitatii (motrice, functionale, psihice etc.) sportivului.

In timp, pregatirea psihica a devenit unul dintre factorii favorizanti sau limitatori ai performantei sportive alaturi de pregatirea fizica, tehnica, tactica, biologica, artistica, teoretica etc.

Cei mai multi autori studiati (J.W. Atkinson,1964; M. Bouet,1969; H. Heckhausen,1963; M.Epuran, 2002; H.A.Murray,1938; P.A. Rudik, 1959; Weiner,1986; A.Woolfolk 1990) pun in stransa relatie atitudinile cu motivatia, lucru firesc daca avem in vedere ca aceasta este un sistem de stari subiective, interne, care directioneaza si energizeaza activitatea omului in baza unor trebuinte sau tendinte. Astfel, motivul are, in raport cu conduita, un rol energizator-activator si, in acelasi timp, un rol de orientare, directionare si selectare a acesteia in raport cu ambianta, de a integra motivatia in randul starilor atitudinale care determina performanta sportiva.

Ipotezele cercetarii

• Am considerat ca putem cuantifica atat nivelul structural global al motivatiei, cat si nivelul infrastructural al acesteia la sportivii de performanta din municipiul Pitesti.
• Consideram ca determinarea si cuantificarea celor doua nivele ale motivatiei sportivilor de performanta, intrinsec si extrinsec, creeaza premisele realizarii unei asistente psihologice/pregatiri psihologice eficiente.

Scopul si obiectivele cercetarii

Scopul cercetarii noastre este de a identifica nivelul global si structural al motivatiei sportivilor de performanta, practicanti ai sporturilor individuale (atletism si judo), dar si de echipa (handbal) pentru a favoriza o pregatire psihologica eficienta.

Obiectivele cercetarii au fost urmatoarele:

• elaborarea unor chestionare pe cele trei directii de evaluare a motivatiei sportivilor: valenta - dimensiune prioritar afectiva a motivatiei care exprima atractia sau respingerea; expectanta - dimensiune prioritar cognitiva ce exprima probabilitatea subiectiva a obtinerii unui rezultat: instrumentalitatea - parametru ce pune in evidenta nivelul in care o valenta poate fi atinsa sau nu prin forte proprii;
• analiza anchetei de tip chestionar si determinarea indicilor: motivational global, motivational intrinsec si motivational extrinsec ai motivatiei:
• formularea concluziilor cercetarii si proiectarea unor recomandari privind aspectele psihologice ale antrenamentului sportiv.

Subiecti, metode de cercetare, organizarea cercetarii

Esantionul cercetarii este reprezentat de sportivii de performanta din judetul Arges, la trei ramuri de sport: atletism, handbal si judo.

 In ancheta realizata, s-au difuzat 60 de chestionare si s-au primit raspunsuri de la 44 de sportivi. Principale caracteristici ale subiectilor cercetarii sunt prezentate sinoptic in tabelul urmator.

Tabelul 1

Caracteristicile subiectilor

Nr. crt.   Ramura de sport Nume prenume sportiv (initiale)   Anul nasterii   Vechimea in sport   Cea mai buna performanta din cariera   Obiectiv de performanta in 2006 1 atletism N.I.C 1988 3 ani locul 6 la C.N clasarea in primii 3 la C.N 2 atletism B.A 1983 10 ani locul 2 la C.N.J   - 3 atletism P.A 1989 5 ani locul IV la C.N clasarea la C.E 4 atletism V.B 1983 12 ani locul IV la C.E finalist la C.E.S 5 atletism E.I 1981 10 ani campion balcanic campion balcanic 6 atletism D.F 1990 8 luni 4 : 23 : 56 / 1500 m 4 : 10/ 1500 m 7 atletism D.I 1992 6 luni 2 :15 / 800 m 2 :12/ 800 m 8 atletism B.R 1988 2 luni 4 :30/ 1500 m 9 :25/3000 obstacole 9 atletism M.R 1993 2 ani 2 :30/800 m 2 :25/800 m 10 atletism C.A 1991 3 ani locul I la C.N.J 3 record 800 m liber J 3 11 atletism C.O 1991 2 ani locul VI la C.N.J clasarea in primii 3 la 800 m C.N.J 12 atletism   R.I.R.D 1984 7 ani locul II la C.N.J locul I 4x100 m la C.N.S 13 atletism M.O 1989 4 ani locul VII la C.E participarea la C.M.J 14 atletism O.C.D 1977 9 ani 21:83/ 200 m locul I-VII la C.N.S 15 atletism A.I 1985 7 ani locul I la C.B. locul I la C.N 16 atletism B.A 1986 8 ani record national 100 m clasarea in primii 3 la C.N 17 handbal V.V 1984 9 ani locul II Diviz. A promovare in Liga Nationala 18 handbal V.D 1985 6 ani locul III Diviz. A promovare in Liga Nationala 19 handbal L.C 1977 18 ani promovare in Liga Nationala promovare in Liga Nationala 20 handbal S.D 1986 8 ani locul III Diviz. A promovare in Liga Nationala 21 handbal A.I 1988 5 ani locul III Diviz. A promovare in Liga Nationala 22 handbal A.D 1970 25 ani locul V Liga Nationala promovare in Liga Nationala 23 handbal T.S 1983 10 ani locul II Diviz. A promovare in Liga Nationala 24 handbal O.V 1980 14 ani promovare in Liga Nationala promovare in Liga Nationala 25 handbal O.A 1975 17 ani  locul V Liga Nationala promovare in Liga Nationala 26 handbal R.B 1984 9 ani locul II Diviz. A promovare in Liga Nationala 27 handbal R.V 1988 6 ani locul III Diviz. A promovare in Liga Nationala 28 handbal B.N 1981 12 ani locul II Diviz. A promovare in Liga Nationala 29 handbal V.A 1986 4 ani locul III Diviz. A promovare in Liga Nationala 30 handbal A.B 1988 5 ani locul III Diviz. A promovare in Liga Nationala 31 handbal M.L 1971 24 ani Locul V Liga Nationala promovare in Liga Nationala 32 handbal V.E 1975 16 ani locul II Diviz. A promovare in Liga Nationala 33 judo V.E 1983 9 ani locul I C.N.S clasarea I-III C.N.S 34 judo Z.A 1982 10 ani locul III C.N.J clasarea I-V C.N.S 35 judo R.L 1982 10 ani locul V C.E clasarea I-V la C.E 36 judo D.A 1982 8 ani locul I C.E clasarea I-III la C.M 37 judo S.D 1981 12 ani locul III C.N.S clasarea I-III C.N.S 38 judo V.A 1984 8 ani locul I C.N.J locul I la C.N.J 39 judo E.L 1986 6 ani locul III C.N.J clasarea I-III C.N.J 40 judo S.A 1992 6 ani locul I C.N.J clasarea I-III C.N.J 41 judo G.M 1992 5 ani locul V C.N.J clasarea I-III C.N.J 42 judo D.M 1986 6 ani locul VII C.N.J clasarea I-V C.N.J 43 judo M.A 1985 4 ani locul VII C.N.J clasarea V-VII C.N.J 44 judo B.F 1985 7 ani locul VII C.N.J clasarea V-VII C.N.J

Am utilizat ancheta de tip chestionar, alcatuind 3 chestionare cu cate 14 itemi fiecare, factori motivationali care respecta conceptul bifactorial (Herzeberg), 7 factori intrinseci si 7 factori extrinseci: chestionarul de evaluare a valentei motivatiei, chestionarul de evaluare a expectantei motivatiei si chestionarul de evaluare a instrumentalitatii motivatiei.

Datorita faptului ca in literatura de specialitate studiata nu am identificat studii similare la sportivii de performanta, am utilizat aceeasi metodologie de cercetare expusa de Bologa Marius si Gherasim Dumitru de la U.M.F. Iasi, in anul 1994, la Simpozionul Stiintific National al Consiliului Stiintei Sportului din Romania „Pregatirea sportivilor de inalta performanta'.

Cei 14 itemi utilizati in cercetarea noastra sunt urmatorii:

1) continutul activitatii sportive: antrenamente, concursuri, cantonamente, recuperare;

• sanse de utilizare si dezvoltare a capacitatilor sportive in mod creator;

4) nivelul de aspiratie sportiva: promovari in categorii superioare, selectii loturi;

5) tendinta de afirmare personala: integrare si promovare ierarhica in echipa;

6) trebuinta de performanta: de a fi cel mai bun, de a castiga, de autodepasire;

7) teama de esec: ratari, infrangeri, accidente, adversari, tendinta de securitate;

8) normative ale activitatii sportive: legi, statute, regulamente ;

9) avantaje materiale si facilitati: prime, premii, locuinta, deplasari etc. ;

10) climat social : familie, club, public, antrenori, presa, radio-tv etc. ;

11) prestigiul social: al sportivului, sportului practicat, clubului, antrenorului ;

12) stilul de conducere aplicat: de antrenor, club, administratie;

13) relatia sport-scoala: posibilitatea de a fi sportiv de performanta si elev/student ;

14) conditii materiale: instalatii, echipamente, baza materiala, program-orar etc.

Continutul celor trei chestionare si optiunile de raspuns pentru care se putea opta au fost urmatoarele:

Chestionar de evaluare a valentei motivatiei

1. In obtinerea unei performante sportive, continutul activitatii sportive (antrenamente, concursuri, cantonamente, recuperare) il considerati ca fiind:

1.Foarte    2.Importanta 3.Neimportant   

 important    medie

2. In activitatea dumneavoastra, oferirea unor posibilitati de dezvoltare a capacitatilor sportive in mod creator vi se pare:

3. In activitatea sportiva, pasiunea pentru sportul practicat vi se pare :

4. In activitatea dumneavoastra nivelul obiectivelor propuse (promovari in categorii superioare, selectii lot) vi se pare:

5. In activitatea sportiva, tendinta de afirmare personala (integrare si promovare ierarhica in echipa) o considerati ca fiind:

 6. In activitatea dumneavoastra, nevoia, dorinta de a fi cel mai bun, de a castiga, de autodepasire vi se pare:

7. In activitatea sportiva teama de esec (de ratari, infrangeri, accidente; de adversari, nevoia de securitate) o considerati ca fiind:

8. In obtinerea performantelor normativele activitatii sportive (legi, statute, regulamente etc.) vi se par:

9. In activitatea sportiva, avantajele materiale si facilitatile oferite (prime, locuinta, deplasari etc.) le considerati ca fiind:

10. In obtinerea unei performante sportive, climatul social (familie, club, public, presa, radio-tv etc.) vi se par:

11. In activitatea dumneavoastra, prestigiul social al sportivului, sportului practicat, clubului, antrenorului vi se par:

12. In obtinerea performantei sportive, stilul de conducere adoptat de antrenori, club, administratie il considerati ca fiind:

13. In activitatea sportiva, posibilitatea de a fi simultan sportiv de performanta si elev/student vi se pare:

14. In obtinerea performantei sportive, conditiile materiale (instalatii, echipamente, baza materiala, program-orar etc.) le considerati ca fiind:

Chestionar de evaluare a expectantei motivatiei

1. Continutul activitatii sportive (ceea ce faceti efectiv in antrenamente, concursuri, cantonamente, recuperare) considerati ca:

1.Corespunde      2.Uneori corespunde    3.Nu corespunde  

  total asteptarilor         asteptarilor     deloc asteptarilor

2. In activitatea sportiva, sansa care vi se ofera de utilizare si dezvoltare a propriilor capacitati, in mod creator, considerati ca:

3.In activitatea sportiva pasiunea, atractia pe care o simti pentru sportul practicat:

4. In activitatea dumneavoastra, comparand cu momentul de inceput, dificultatea obiectivelor propuse:

5. Posibilitatea de afirmare personala (integrare si promovare ierarhica in echipa) considerati ca :

6. In activitatea sportiva intensitatea, nevoia de a fi cel mai bun, de a castiga, de autodepasire considerati ca:

7. Masura in care teama de esec (de ratari, infrangeri, accidente ; de adversari, nevoia de securitate) va influenteaza activitatea sportiva :

9. Avantajele materiale si facilitatile (prime, premii, locuinte, deplasari etc.) obtinute in activitatea sportiva le apreciati astfel:

10. Climatul social generat de familie, club, public, antrenori, presa, radio - tv etc. il considerati astfel:

11. Prestigiul social care va este conferit de activitatea dumneavoastra, de sportul ales, clubul la care activati il apreciati astfel:

12. In activitatea dumneavoastra, stilul de conducere adoptat (de antrenori, de club, de administratie etc.) considerati ca:

13. In activitatea sportiva, capacitatea dumneavoastra de a fi sportiv de performanta si elev/student o apreciati astfel:

14. Conditiile materiale (instalatii, echipament, baza materiala, program-orar etc.) de care beneficiati in obtinerea performantei sportive le apreciati astfel:

Chestionar de evaluare a instrumentalitatii motivatiei

 1. Continutul activitatii sportive (antrenamente, concursuri, cantonamente, recuperare) credeti ca:

 1.Depinde total      2.Depinde de    3.Depinde total

  de dumneavoastra   dumneavoastra si    de altii           

        de altii

 2. Activitatea dumneavoastra ofera posibilitati de dezvoltare a propriilor capacitati in mod creator credeti ca: 

 3. In activitatea sportiva, forta, pasiunea pentru sportul practicat credeti ca:

 4. In activitatea dumneavoastra, nivelul obiectivelor propuse (promovari in categorii superioare, selectii de lot) credeti ca:

 5. In activitatea sportiva, tendinta de afirmare personala (integrare si promovare ierarhica in echipa) credeti ca:

 6. In activitatea dumneavoastra, nevoia de a fi cel mai bun, de a castiga, de autodepasire credeti ca:

 7. In activitatea sportiva, teama de esec (ratari, infrangeri, accidente; adversari, nevoia de securitate) credeti ca:

 8. Normativele activitatii sportive (legi, statute, regulamente etc.) credeti ca:

 9. In activitatea sportiva, avantajele materiale si facilitatile oferite (prime, premii, locuinta, deplasari etc.) credeti ca :

 10. Influentarea climatului social generat de familie, club, antrenori, presa, radio-tv etc. credeti ca:

 11. Prestigiul dumneavoastra social ca sportiv, al sportului practicat, al clubului, al antrenorului credeti ca:

 12. Stilul de conducere adoptat de catre antrenor, club, administratie credeti ca:

 13. Posibilitatea de a fi simultan sportiv de performanta si elev-student credeti ca:

 14. In obtinerea performantei sportive, conditiile materiale oferite (instalatii, echipament, baza materiala, program-orar etc.) credeti ca:

Rezultate

 Dorind sa utilizam o metodologie prin care sa cuantificam si sa evaluam nivelul infrastructural al motivatiei si nivelul structural global al acesteia, am analizat raspunsurile subiectilor cuprinsi in cercetare acordand fiecaruia din cele trei variante de raspuns, la cele trei chestionare,urmatorul punctaj:

• foarte important, corespunde total asteptarilor, depinde total de dumneavoastra-3P
• importanta medie, uneori corespunde asteptarilor, depinde de dumneavoastra si de altii-2P
• neimportant, nu corespunde deloc asteptarilor, depinde total de altii – 1 P

I. Analiza si interpretarea raspunsurilor la chestionarul de evaluare a valentei motivatiei

 Raspunsurile la primul chestionar al anchetei au fost punctate pe cele trei variante de raspuns, la toti sportivii anchetati, asa cum am specificat anterior, si sunt prezentate in tabelele 2, 3.Valenta reprezinta dimensiunea prioritar afectiva a celor chestionati fata de aspectele cercetate si exprima atractia sau respingerea fata de ele.

Tabelul 2

Valorile indicilor intrinseci ai valentei motivatiei

Numarul intrebarii Numarul subiectilor/varianta   Numar puncte 1 2 3 3 2 1 Total 1 44 - - 132 - - 132 2 37 6 1 111 12 1 124 3 43 1 - 129 2 - 131 4 43 1 - 129 2 - 131 5 42 2 - 126 4 - 130 6 44 - - 132 - - 132 7 6 30 8 18 60 8 86

Analizand tabelul 2, constatam ca la cele 7 intrebari 89,41% din subiecti au raspuns cu prima varianta (foarte important), 9,30% cu cea de a doua varianta (importanta medie) si 1,29% cu ultima varianta (neimportant). De asemenea, se mai observa ca toti subiectii au raspuns la fel la intrebarile 1 si 6, demonstrand o atitudine comuna in ceea ce priveste continutul activitatii de antrenament si trebuinta de performanta (figura 1).

Figura 1 - Ponderea factorilor intrinseci ai valentei motivatiei

Analizand tabelul 3, constatam ca, in ceea ce priveste motivatia extrinseca, 90,99% dintre subiecti raspund cu 'foarte important' la cele 7 intrebari specifice, 8,89% cu 'importanta medie' si doar 0,12% cu 'neimportant'.

Tabelul 3

Valorile indicilor extrinseci ai valentei motivatiei

Numarul intrebarii Numarul subiectilor/varianta Numar puncte 1 2 3 3 2 1 Total 8 33 10 1 99 20 1 120 9 40 4 - 120 8 - 128 10 42 2 - 126 4 - 130 11 35 7 - 105 14 - 119 12 34 10 - 102 20 - 122 13 40 4 - 12 8 - 128 14 42 2 - 126 4 - 130

 Din analiza celor doua tabele (2 si 3), observam ca 49,68% dintre subiecti considera factorii motivationali intrinseci mai putin importanti fata de factorii extrinseci ai motivatiei, din perspectiva valentei, care reprezinta 50,32% ca importanta in motivatia sportivilor, conform parerilor exprimate.

Figura 2 - Ponderea factorilor motivationali extrinseci ai valentei motivatiei

II. Analiza si interpretarea nivelului de expectatie a motivatiei subiectilor

 Raspunsurile la cel de al doilea chestionar al anchetei au fost punctate, de asemenea, pe cele trei variante de raspuns si sunt prezentate sinoptic in tabelele 4 si 5.

 Tabelul 4

Valorile indicilor intrinseci ai expectantei motivatiei

Numarul intrebarii Numarul subiectilor/varianta Numar puncte 1 2 3 3 2 1 Total 1 14 30 - 42 60 - 102 2 21 23 - 63 46 - 109 3 20 23 1 60 46 1 107 4 16 22 6 48 44 6 98 5 19 23 2 57 46 2 105 6 19 23 2 57 46 2 105 7 3 33 8 9 66 8 83

Analizand valorile factorilor intrinseci de expectanta a motivatiei (tabelul 4), observam ca 49,92% dintre subiecti aleg varianta de raspuns 'uneori corespunde asteptarilor', 47,39% dintre sportivii opteaza pentru raspunsul 'corespunde total asteptarilor, iar 2,67% aleg raspunsul 'nu corespunde deloc asteptarilor'. Ponderea factorilor intrinseci ai expectantei este prezentata sugestiv in figura 4.

Figura 4 - Ponderea factorilor intrinseci ai expectantei motivatiei

Analizand tabelul cu centralizarea raspunsurilor, am constatat ca 53,46% dintre subiectii anchetei au raspuns cu prima varianta, 44,89% cu cea de a doua varianta si 1,65% au optat pentru varianta a treia de raspuns, asa cum se poate observa din figura 5.

Tabelul 5

Valorile indicilor extrinseci ai expectantei motivatiei

Numarul intrebarii Numarul subiectilor/varianta Numar puncte 1 2 3 3 2 1 Total 8 22 21 1 66 42 1 109 9 22 21 1 66 42 1 109 10 23 18 3 69 36 3 108 11 19 24 1 57 48 1 106 12 19 23 2 57 46 2 105 13 15 27 2 45 54 2 101 14 11 31 2 33 62 2 97

Figura 5 - Ponderea valorii indicilor extrinseci ai motivatiei

Din analiza raspunsurilor privitoare la expectanta motivatiei (tabelele 4 si 5), reiese ca pentru subiectii cercetarii, 49,1% dintre factorii motivationali sunt cei intrinseci si 50,9% cei motivationali extrinseci. Observam ca pentru sportivii anchetei noastre factorii motivationali extrinseci si cei extrinseci sunt intr-un echilibru relativ cu un plus de 9% pentru cei care considera ca sunt mai importanti cei extrinseci.

III. Analiza si interpretarea nivelului instrumentalitatii motivatiei subiectilor

 Raspunsurile la cel de al treilea chestionar al anchetei folosita in cercetare au fost punctate pe cele trei variante de raspuns, 'depinde total de dumneavoastra', 'depinde de dumneavoastra si altii'; 'depinde total de altii', exprima gradul in care anumite valente ale motivatiei poate fi realizata prin efort propriu si, sunt prezentate in tabelele 6 si 7.

Cercetand factorii intrinseci ai instrumentalitatii motivatiei (tabelul 7), constatam ca 66,37% dintre subiecti au raspuns cu prima varianta, asumandu-si responsabilitatea, 33,63% opteaza pentru cea de a doua varianta si, lucru foarte interesant, nici un subiect nu a raspuns cu varianta a treia, 'depinde total de altii'.

Tabelul 6

Valorile indicilor intrinseci ai instrumentalitatii motivatiei

Numarul intrebarii Numarul subiectilor/varianta   Numar puncte 1 2 3 3 2 1 Total 1 19 25 - 57 50 0 107 2 25 19 - 75 38 0 113 3 28 16 - 84 32 0 116 4 24 20 - 72 40 0 112 5 22 22 - 66 44 0 110 6 32 12 - 96 24 0 120 7 25 19 - 75 38 0 113

Cercetand factorii intrinseci ai instrumentalitatii motivatiei (tabelul 6), observam ca 66,37% dintre subiecti considera ca depinde totul de ei, asumandu-si responsabilitatea, 33,63% opteaza pentru cea de a doua varianta si, situatie foarte interesanta, nici un subiect nu a raspuns cu varianta a treia, 'depinde total de altii', considerand ca rezultatele in performanta lor pot fi realizate de ei sau in colaborare cu cei implicati in pregatirea lor.

Figura 6 - Ponderea indicilor intrinseci ai instrumentalitatii motivatiei

Din tabelul 7, unde sunt sistematizate valorile indicilor extrinseci ai instrumentalitatii motivatiei, constatam ca doar 37,73% din subiecti aleg raspunsul 'depinde total de dumneavoastra', ceea ce denota o responsabilitate asumata pentru pregatire si performanta, dar si o supraevaluare a propriei persoane, marea majoritate, 51,59%, considera ca 'depinde de ei si altii'si, relativ multi, 10,68%, cred ca 'depinde total de altii', eschivandu-se, considerand ca factorii extrinseci sunt cei determinanti (figura 7).

Tabelul 7

Valorile indicilor extrinseci ai instrumentalitatii motivatiei

Numarul intrebarii Numarul subiectilor/varianta   Numar puncte 1 2 3 3 2 1 Total 8 3 25 16 9 50 16 75 9 12 25 7 36 50 7 93 10 12 22 10 36 44 10 90 11 13 24 7 39 48 7 94 12 12 21 11 36 42 11 89 13 23 21 - 69 42 0 111 14 4 24 16 12 48 76 76

Cercetarea a continuat cu determinarea celor trei indici motivationali prin care consideram ca se poate cuantifica factorii motivationali, per ansamblu, dar si diferentiat, pe factorii intrinseci si extrinseci.

Indicele motivational global, IMG = VxIxE (Dunnette,1972) unde V = valenta;

I = instrumentalitatea E = expectanta.

Indicele motivational intrinsec IME = V_ixE_ixI_i.

Indicele motivational extrinsec  IME = V_exE_exI_e.

 Figura 7 - Ponderea factorilor motivationali extrinseci ai instrumentalitatii

 Cercetarea noastra pune in evidenta urmatoarele valori ale indicatorilor determinati:

• IMG: valoarea maxima = 326; valoarea minima = 14;
• IMI: valoarea maxima = 164,5; valoarea minima = 7;
• IME : valoarea maxima = 161,5; valoarea minima = 7.

Valoarea indicilor nu poate fi analizata prin comparatie cu alte valori determinate la sportivi de performanta si de aceea ne limitam sa apreciem doar ca indicele motivational intrinsec este cu putin mai mare decat cel extrinsec, la un grup de subiecti foarte heterogen (tabelul 1). Fata de situatia de fapt, consideram utila crearea unei baze de date printr-o cercetare pe un esantion reprezentativ la scara nationala, pe ramuri de sport si probe sportive, in scopul stabilirii metodologiei de apreciere a indicilor motivationali astfel determinati.

Concluzii

 1. Ipotezele cercetarii s-au confirmat, cercetarea pune in evidenta atat nivelul structural global al motivatiei, cat si nivelul infrastructural al acesteia, reliefand faptul ca se poate aborda si determina motivatia sportivilor de performanta, ca nivelul motivatiei poate fi cuantificat, evaluat pe parcursul activitatii sportive.

 2. Prin cunoasterea celor trei niveluri ale motivatiei (globala, intrinseca, extrinseca), se poate dirija pregatirea psihologica a sportivilor de performanta si aceasta poate fi o noua directie de cercetare aplicativa, in care rezultatele anchetei noastre pot fi premise ale unor cercetari ulterioare.

 3. Cercetarea creeaza premisele determinarii ierarhiei de rang a factorilor motivationali si a balantei ponderala intre IMI si IME in structura globala a motivatiei (IMG).

Abstract

I considered that the establishing of the motivational indices of the abeyance, valence and instrumentation is possible by an investigate research as a questionnaire where the used items are structured on the three investigation direction.

 The research emphasizes both the global level of the motivation and the level of the motivation abeyance, valence and its instrumentation for the performance sportsmen from Arges district in three sportive branches: athletics, handball and jiu-jitsu.

 The research conclusion are establishing the possibility to determine some objective index of the researched parameters and recommends their use as premises in the psychological training projection of these sports men.

Bibliografie

1. BOLOGA, M., GHERASIM, D., Posibilitati de cuantificare a motivatiei in activitatea sportiva. In: Simpozionul Pregatirea sportivilor de inalta performanta. Bucuresti, Conferinta Consiliului Stiintei Sportului, 1994
2. CATTELL, R.B., Personality and motivation structure and measurement, Yonkers-on-Hudson N.Y; World, 1975
3. CATTELL, R.B., Cultivating positive emotions to optimize health and well-being. Prevention and Treatment, Available on the World Wide Web: http://journals.apa.org./prevention, 2000
4. CHELCEA, S., Chestionarul si investigatia sociologica. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1975
5. DOROFTE, I., Analiza si predictia performantelor umane. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1981
6. DRAGNEA, C.A., MATE-TEODORESCU, S., Teoria sportului. Bucuresti, Edit. FEST, 2002
7. EPURAN, A., TONITA, I., HOLDEVICI, I., Psihologia activitatii sportive de performanta. Bucuresti, Ed. FEST, 2003
8. FERREIRA, J.P., MASSART, A., Physical self perceptions and global self-esteem in elite and non elite judo athletes. Portugal, University of Coimbra, Portugal, 2002
9. GALOTTI, K.M., Approaches to studying formal and everyday reasoning. In: Psychological Bulletin. 105,331-351, 1989
10. GANZER, M., Storage mechanisms in recall. In: O.H. Bower & J.I. Spence (Eds) The Psycholocical of Learning and motivation (Vol. 5) New York : Academic Press, 1972
11. LIANG, M.Y, CHUN, M.C, The differences of motivation and attitude toward exercise among different / levels of athletic participation. Chinese Taipei, National Changhua University of Education Chinese Taipei, Roc; Longhborough University, UK, 2002
12. MASLOW, A. H., Motivation and personality (2^nded). New York: Harper and Row, 1970
13. MCCLELLAND, J.L. & RUMELHART D.E., An interactive model of context effects in letter perception: Pt. I. An account of basic findings. In: Psychological Review, 88, 375-407, 1981
14. MILLER, B.W. , ROBERTS, G.C, OMMUNDSEN, Y., Effect of coach-created perceived motivational climate on sport morality in competitive youth football. Oslo, Norwayi, The Norwegian University of Sport and Physical Education Institute for Social Sciences, 2002
15. RODIONOV, A., Individual variants of emotional stability of athletes. Moscow, Russia Russian State University of Physical Education, Sport and Tourism, 2002
16. OMMUNDESN, Y., ROBERTS, G.C., LEMYRE, P.N, MILLER, B.W., Peer relationships in adolescent competitive soccer: associations to perceived motivational climate, achievement goals and perfectionism. In: The Norwegian University of Sport and physical Education Institute for Social Sciences. Oslo, Norway, 2002
17. TSORBATZOUDIS, H., Motivational patterns that promote physical activity participation. Aristotle University of Thessaloniki, Department of Physical Education and Sport Sciences, Greece, 2002