REVISTA "STIINTA SPORTULUI" 2006

KINETOPROFILAXIA IN SARCINA SI IMPORTANTA FOLOSIRII EXERCITIILOR DE RESPIRATIE 

 

Lect.univ.dr. OCHIANA Gabriela

Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii Bacau,

 Sectia Kinetoterapie

 

 

Cuvinte cheie: kinetoprofilaxie, nastere, sarcina, respiratie

Rezumat

 Kinetoprofilaxia are un rol important atat in evolutia unei sarcini normale, cat si in antrenarea unei nasteri naturale.

 Sarcina este un eveniment fiziologic deosebit in viata unei femei, dar care antreneaza o serie de modificari morfofunctionale ca o consecinta a adaptarii organismului matern la noile cerinte create de prezenta si necesitatile fatului.

 Lucrarea prezinta un studiu experimental realizat pe un numar de 14 gravide (7 din lotul experimental si 7 din lotul martor); 5 gravide din lotul experimental au practicat o activitate sportiva.

 Scopul cercetarii este de a demonstra importanta educarii si antrenarii respiratiei toracice, abdominale, dar si a tipurilor respiratorii: respiratia lenta si linistita, respiratia gafaita (haletanta) superficiala, respiratia suflanta, respiratia blocata, respiratie gafaita (haletanta) profunda utile pentru antrenarea unei nasteri normale si fara complicatii.

 

Introducere

Sarcina este un eveniment fiziologic, care antreneaza o serie de modificari morfofunctionale, neurovegetative, hormonale, metabolice si de dispozitie afectiva. Aceste modificari sunt consecinta adaptarii organismului matern la noile cerinte create de prezenta si necesitatile fatului, determinandu-i o stare fiziologica speciala.

In timpul sarcinii, la nivelul aparatului toraco-pulmonar, se instaleaza o serie de modificari morfofunctionale, cum ar fi: diminuarea volumelor pulmonare statice si dinamice, precum si cresterea ventilatiei pulmonare. Aceste modificari sunt determinate de cresterea necesitatilor metabolice, ceea ce face ca schimbul gazos sa fie adaptat noilor cerinte.

Dezvoltarea fatului face ca, in ultimele luni ale sarcinii, diafragmul sa fie deplasat in sus, fapt ce conduce la reducerea cursei lui si, prin urmare, la o limitare a miscarii de orizontalizare. In aceste conditii, tipul respirator devine predominant bazal. De fapt, asa se explica de ce, de obicei, femeile au o respiratie diferita de a barbatului, intrucit aceasta constituie o adaptare la functia sa biologica de mama.

Pentru a-si indeplini in bune conditii aceasta functie si pentru a usura procesul de nastere, se recomanda ca in timpul sarcinii femeile sa efectueze sistematic exercitii care sa influenteze in mod favorabil respiratia si circulatia.

Sistemul de mijloace folosit se adreseaza cutiei toracice, presei abdominale, precum si imbunatatirii metabolismului. Exercitiile selectate trebuie sa fie analitice, sa alterneze metodic grupele musculare in efort, sa fie executate in ritm lent si din pozitii de stind si culcat dorsal.

Este necesar sa se acorde o atentie sporita respiratiei bazale pentru a asigura o buna oxigenare. Deoarece diafragmul joaca un rol important in timpul nasterii, in acest context se pune un accent deosebit pe educarea respiratiei de tip diafragmatic, ceea ce contribuie, pe langa o buna si corecta respiratie, la consolidarea musculaturii abdominale.

In functie de particularitatile morfofunctionale si psihice, de nivelul de pregatire fizica si de experienta acumulata in practicarea continua si sistematica a exercitiilor fizice, se recomanda folosirea unui complex de exercitii, dupa ce a fost consultat medicul.

 

Scopul cercetarii

In cercetarea intreprinsa, scopul este acela de a sublinia necesitatea educarii unei respiratii corecte toracice si abdominale cat si a invatarii diferitelor tipuri respiratorii necesare participarii active la o nastere fara complicatii care, ulterior, sa favorizeze o revenire cat mai rapida la starea de normalitate

 

Ipoteze

 In cercetarea intreprinsa, ne-am stabilit ca ipoteza:

 Daca se va structura un program de gimnastica prenatala, axat pe exercitii de respiratie toracica, abdominala, precum si pe invatarea si educarea tipurilor de respiratie necesara in diferite etape ale travaliului, respectiv: respiratia lenta si linistita, respiratia gafaita (haletanta) superficiala, respiratia suflanta,  respiratia blocata, respiratie gafaita (haletanta) profunda, se va realiza o participare activa si eficienta la nastere si se vor preveni complicatiile.

 

Organizarea cercetarii

Cercetarea s-a derulat in perioada ianuarie 2006 – octombrie 2006, pe un numar de 14 gravide, 7 reprezentand lotul experimental si 7 lotul martor. Cele din lotul experimental au urmat un program de gimnastica prenatala axat pe exercitii de respiratie sub indrumarea unui specialist, cu o frecventa de 3 sedinte pe saptamana, cele din lotul martor s-au axat pe exercitii de mers sub forma de plimbari zilnice.

Cercetarea s-a desfaturat in Baza de Recuperare a Sectiei de Kinetoterapie din cadrul Facultatii de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii a Universitatii din Bacau, unde gravidele au participat la un program de gimnastica prenatala.

Continutul programului de interventie

 In cadrul programului de gimnastica prenatala, dupa o anamneza amanuntita, o evaluare completa, am educat si antrenat urmatoarele tipuri respiratorii descrise de Pierre Cuminal, astfel:

Respiratia lenta si linistita - este o respiratie intermediara intre respiratia profunda si cea normala si consta in:

    • inspir pe nas 4-5';
    • mentinerea aerului 3';
    • expir lent pe gura 7-10'.

In timpul unei sedinte, se repeta de 12 ori si se foloseste cand contractiile uterine apar la interval de 5' si au o durata de 45' sau cand travaliul se intensifica;

Respiratia 'gafaita' (haletanta) superficiala sau mica respiratie - este localizata la nivel toracic, pentru a permite relaxarea abdomenului si a colului uterin. Se invata de catre parturienta cu o mana pe torace si alta pe abdomen. Aceasta este mai degraba o respiratie toracica inalta, decat o respiratie diafragmatica si ea se realizeaza din gat. Se utilizeaza cand respiratia lenta si calma devine insuficienta; acest moment corespunde unei dilatari de 5 cm, adica la mijlociu travaliului.

Se procedeaza astfel: la inceputul contractiei uterine, se inspira profund, se expira complet; se inspira din nou apoi se expira putin aer si se incepe respiratia haletanta superficiala ai carei timpi sunt scurti si egali. Se inspira usor, se expira usor pana la sfarsitul contractiei uterine, cand se trece la respiratia profunda.

Respiratia superficiala este caracteristica perioadei de contractie uterina. Utilizarea ei supune diafragmul unui efort minim, urmat de scaderea presiunii pe uter, in asa fel incat perceptia contractiei uterine este atenuata.

Respiratia suflanta - este utilizata la sfarsitul dilatatiei - atunci cand se face simtita nevoia de impingere a fatului, parturienta nu are inca voie sa impinga, deoarece dilatarea este incompleta si se poate produce ruptura colului uterin. Aceasta respiratie este denumita suflanta - datorita preponderentei timpului de expir, care suprasolicita diafragmul si grilajul costal.

Se expira, inspirul fiind reflex, se expira din nou ca pentru a stinge o lumanare, s.a.m.d.

Respiratia blocata - se utilizeaza atunci cand dilatatia colului este completa si femeia are voie sa se screama. Diafragmul este in pozitie joasa (blocata) si permite parturientei sa-si localizeze eforturile. Parturienta contracta muschii peretelui abdominal, ia pozitia de nastere reducand volumul cavitatii abdominale. Toata activitatea musculara desfasoara eforturi sinergice in vederea nasterii: expir profund - inspir - blocare prin inchiderea glotei - ridicarea capului - tragerea cu mainile de suportul de pe partile laterale ale mesei ginecologice - screamat. Deci, ideal ar fi ca screamatul sa se faca mentinand pozitia coborata a diafragmului in toata perioada contractiei uterine. Daca aceasta este dificil, se vor practica expiruri si inspiruri rapide in timpul contractiei.

Indicatie metodica: gravida va realiza screamatul din muschii perineului si nu din gat.

Respiratie 'gafaita' (haletanta) profunda - permite o relaxare a chingii abdominale si usureaza degajarea lenta a copilului. Astfel sunt limitate riscurile rupturilor perineale. Parturienta se relaxeaza, lasa capul la nivelul mesei ginecologice si respira gafaind profund.

 Aplicarea acestor forme de respiratie pe parcursul travaliului are avantaje inestimabile, respectiv usureaza nasterea, asigura o mai buna oxigenare a mamei si a copilului in travaliu.

 Gravidele din lotul experimental au invatat si repetat aceste forme respiratorii la fiecare sedinta de 3-5 ori fiecare tip, alaturi de celelalte categorii de exercitii pentru tonifiere musculaturii planseului pelvin, pentru redresare posturala etc.

Pentru educarea respiratiei, subiectele au fost solicitate sa realizeze un antrenament mental, in sensul de a-si reprezenta imaginative aceste tipuri respiratorii.

Metode de evaluare

La evaluarea initiala si finala, am folosit o serie de masuratori, teste si probe specifice, iar pe parcursul desfasurarii programului am urmarit continuu manifestarile si reactiile subiectelor.

Examenul somatoscopic. In acest scop, am masurat: talia (m), greutatea (kg) perimetrul toracic in repaus, inspiratie maxima, expiratie maxima, precum si perimetrele abdominal, bitrohanterian, al coapse si gambei.

Examenul functiei circulatorii:

    • T.A. in clinostatism si ortostatism;
    • Frecventa cardiaca;
  • Examenul functiei respiratorii:
      • Frecventa respiratorie in repaus si in efort;
      • VEMS-ul cu ajutorul Vitalografului;
      • VIMS-ul folosind ca aparate Triflo si Voldyne.
  • Rezultatele obtinute si interpretarea lor
  • Pentru a reliefa importanta respiratiei si rolul ei in antrenarea unei nasteri normale, vom prezenta valorile testelor respiratorii obtinute la evaluarea initiala comparativ cu cea finala.

     

    2006-55-13

    Graficul 1 - Valorile VIMS testate cu VOLDYNE la lotul experimental

    Asa cum reiese din graficele 1 si 3 de mai jos, la testele respiratorii, respectiv volumul inspirator maxim pe secunda (VIMS) si volumul expirator maxim pe secunda (VEMS), toate gravidele din lotul experimental si-au ameliorat parametrii respiratori.

    2006-55-14

    Graficul 2 - Valorile VIMS testate cu VOLDYNE la lotul de control

    2006-55-15

    Graficul 3 - Valorile VEMS testate cu VITALOGRAFUL la lotul experimental

     

    Graficele 2 si 4 prezinta VIMS-ul si VEMS-ul gravidelor din lotul martor, la care valorile parametrilor respiratori, au scazut sau au ramas aceeasi.

    Toate gravidele din lotul experimental au nascut normal, cu exceptia uneia, la care din cauza prezentatiei pelvine a fost necesara cezariana.

     Din lotul martor, doar 3 au nascut normal, dar cu epifiziotomie, in timp ce pentru cele 4, a fost necesara cezariana.

    2006-55-16

    Graficul 4 - Valorile VEMS testate cu VITALOGRAFUL la lotul de control

     

    Concluzii

    In demersul experimental intreprins de noi, pentru a demonstra rolul respiratiei in sarcina, ipoteza de la care am plecat s-a confirmat in sensul ca educand si antrenand tipurile respiratorii amintite, respective: respiratia lenta si linistita, respiratia gafaita (haletanta) superficiala, respiratia suflanta,  respiratia blocata, respiratie gafaita (haletanta) profunda, se poate realiza o nastere normala cu participarea activa a gravidei si fara complicatii.

     Gimnastica prenatala este un domeniu de recuperare cu traditie, dar pentru multe persoane este inca un element de noutate, iar gimnastica respiratorie are un rol esential in mentinerea si pastrarea starii de sanatate a organismului uman. Importanta acesteia este inteleasa cu atat mai mult, cu cat este vorba despre o nastere normala, la care participarea activa si realizarea unei respiratii adecvate corelate cu perioadele de contractie si cele de relaxare este esentiala pentru prevenirea hipoxiei copilului, pe de o parte, dar si pentru prevenirea rupturilor perineului ale mamei, pe de alta parte.

     Pentru specialistii din domeniu care doresc sa realizeze o educare si antrenare a respiratiei pe toata perioada sarcinii, dar si pentru o nastere fiziologica, recomandam urmatoarele:

    • Sa se realizeze o evaluare functionala a respiratiei, folosind teste simple, usor de realizat, de cuatificat si obiectivizat al volumului inspirator maxim pe secunda (VIMS), dar si a volumului expirator maxim pe secunda (VEMS).
    • Invatarea si educarea unei respiratii toracice si abdominale pe care sa o poata realiza si la domiciliu, precum si a exercitiilor de respiratie specifice pentru nastere este esentiala.
    • Mentinerea unei stari de sanatate optima, precum si a unei stari psihice favorabile, care sa convinga gravida ca o nastere normala, fiziologica este unul din obiectivele prioritare ale kinetoterapeutului.

    Abstract

    Physical therapy prophylaxis has an important role not only in the normal development of pregnancy, but also in leading to a natural birth.

    Pregnancy is a special physiologic event in the life of a woman, but it causes a series of morphologic and functional modifications due to the adaptation of the mother's body to the new requirements brought about by the presence and the necessities of the fetus.

    The paper presents an experimental study carried out on a number of 14 pregnant women (7 included in the experimental group and 7 in the control group); 5 pregnant women of the experimental study have practiced a sports activity.

    The purpose of the research is to prove the importance of the education and training of the thoracic and abdominal breathing, as well as of the following types of breathing: slow and calm breathing, superficial panting breathing, blowing breathing, blocked breathing, deep panting breathing, which are useful for a natural birth without any complications.

     

    Bibliografie

    1. CIOBANU, D., Aspecte ale kinetoterapiei in obstetrica-ginecologie. Oradea, Edit.Universitatii din Oradea, 2002
    2. CORDUN, M., Mijloace folosite in afectiunile abdomino-ginecologice. Bucuresti, 1995
    3. CRACIUN, M., Kinetoprofilaxia. Curs IDD, Bacau, 2003
    4. CUMINAL, P., Kinesitherapie et grossesse. In: Recontres Kinesitherapiques l assistance publique. Paris, mars, 1991
    5. DELAHAYE, Marie-Claude, Cartea femeii. Bucuresti, Ed.Teora, , 2004
    6. IONESCU, A., Cultura fizica a mamei si copilului mic. Bucuresti, Edit. Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport, editia a II a revazuta si adaugita, 1969
    7. LUMSDEN, Mary Ann, HICKEY, Martha, Totul despre sanatatea femeii. Bucuresti, Edit. Polimark, 2002
    8. OCHIANA, G., Kinetoprofilaxia-kinetoterapia in obstetrica-ginecologie. Iasi, Edit. Pim, 2006
    9. SELBY, A., Gimnastica Pilates pentru gravide. Bucuresti, Edit. ALL, 2003
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT