 |
 |
 |
 |
PARTICULARITATI ALE ORIENTARII PROFESIONALE IN CADRUL ACADEMIEI NATIONALE DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
Conf.univ.dr. Monica STANESCU
Conf.univ.dr. Rodica MIROIU
Lect.univ.dr. CORINA CIOLCA
Asist.univ.drd. Roxana BEJAN
Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport - Bucuresti
Cuvinte cheie: cultura fizica, cariera profesionala, consiliere
Introducere
Orientarea carierei profesionale a studentilor reprezinta un proces complex de pregatire si indrumare a acestora spre anumite forme de activitate academica, care le va permite alegerea ulterioara a unor domenii profesionale si ocupatii distincte, in acord cu aptitudinile si interesele lor. Gama de activitati ale acestui tip de consiliere variaza de la abordarea problemelor specifice individului si continua cu probleme conexe educatiei, familiei si comunitatii respective. Cele patru actiuni fundamentale care stau la baza acestei perspective sunt: cunoasterea personalitatii studentului; educarea studentului in vederea alegerii carierei; cunoasterea directiilor de formare si a lumii profesiunilor; consilierea si indrumarea efectiva a studentului. (schema 1)
Premisele de la care am pornit in realizarea acestei lucrari au fost cele legate de consilierea carierei profesionale in domeniul educatie fizica si sport, care trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: progresul economic si social, care isi pun amprenta pe dezvoltarea institutionala si universul profesiilor si in acest domeniu; dezvoltarea socio-economica a unei tari, care determina specificul national al pietei muncii; solicitarile concrete ale pietei fortei de munca si dinamica economica nu pot fi criterii unice de referinta in orientarea carierei, ci trebuie luate in considerare si sistemele de valori, motivatiile si interesele profesionale ale subiectilor; numeroasele organisme nonguvernamentale care si-au asumat sarcini de consiliere si orientare profesionala, de formare continua si chiar de plasare a fortei de munca, fapt ce s-a dovedit eficient, in conditiile in care dispun de o mai mare flexibilitate; in contextul mobilitatii fortei de munca la nivel de mondial, definirea sarcinilor consilierii si orientarii profesionale, legate de transnationalitate, de creare a retelelor de consiliere si a centrelor de resurse pentru aceasta noua dimensiune.
Scopul lucrarii
Pentru derularea actiunilor specifice in conformitate cu premisele prezentate anterior, Centrul de Consiliere si Orientare in Cariera Profesionala (CCOCP) din ANEFS si-a propus sa evidentieze unele aspecte privind motivatia studentilor, domeniile de activitate profesionala spre care se indreapta optiunile acestora, precum si interesul de perfectionare in sensul mentionat. Investigatiile realizate vor sta la baza diversificarii activitatilor centrului si sprijinirea studentilor in alegerea unui traseu profesional optim.
Metode de cercetare
In cercetare, s-a folosit metoda anchetei pe baza de chestionar. Chestionarele aplicate au cuprins un numar de 9 intrebari cu raspunsuri la alegere pentru anul I si 10 intrebari pentru studentii anilor III - IV. In aceasta lucrare, sunt prezentate rezultatele pe care le-am considerat a fi importante pentru realizarea activitatii de orientare profesionala in cadrul institutiei noastre.
Esantionul cercetarii
In cercetare, au fost inclusi studenti din anii I, III si IV (anul universitar 2005 – 2006). Din anul I, au fost chestionati un numar de 145 de subiecti dintre care 85 baieti si 60 de fete, cu o medie de varsta de 20,1 ani, majoritatea cu domiciliul in mediul urban.
 |
Schema 1 - Etapele planificarii carierei (www.1educat.ro)
Ancheta a fost realizata si in randul a 124 de studenti, din anii III si IV de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport (FEFS) si 52 de la Facultatea de Kinetoterapie (FKT). Varsta medie a studentilor a fost de 23 ani pentru FEFS si 22,34 ani pentru FKT, majoritatea provenind din mediu urban.
Rezultate si interpretarea lor
Analiza raspunsurilor s-a realizat prin centralizarea raspunsurilor la fiecare intrebare, calcularea procentelor si reprezentarea grafica a rezultatelor. Interpretarea s-a realizat prin compararea datelor obtinute de la studentii celor doua facultati (pentru anii III si IV), precum si corelativ, intre intrebari.
Din totalul de 145 studenti din anul I, numai 14,48% dintre subiecti nu au practicat nici un sport, restul de 85,5% practicand diverse ramuri sportive dupa cum urmeaza: 25,8% fotbal, 17,74% atletism, 12,9% gimnastica, 11,29% volei si handbal, 5,64 % rugby, 8,8% inot si alte sporturi intr-un procent nesemnificativ.
De asemenea, evidentiem faptul ca in cazul a 67,5% dintre studenti, parintii au practicat sportul de performanta, iar pentru 32,41% dintre subiectii chestionati parintii nu au practicat nici un sport. Analizand acest rezultat in relatie cu raspunsurile la intrebarea Cine v-a indrumat catre sport? s-a constatat ca tot parintii sunt cei care influenteaza in majoritatea cazurilor optiunea de practicare sistematica a unei ramuri de sport (tabel 1, grafic 1).
Tabelul 1
Persoanele care au influentat optiunea studentilor de a practica diferite ramuri de sport
|
Dat fiind statutul ANEFS in sistemul de invatamant de profil, am considerat necesar sa evidentiem care a fost motivul pentru care studentii au optat pentru ANEFS. Din raspunsurile obtinute, se remarca faptul ca o importanta majora a avut posibilitatea de a continua activitatea sportiva si cea de a urma specializarea in kinetoterapie (tabel 2, grafic 2). Alte motive care i-au determinat pe majoritatea studentilor sa opteze pentru o treapta superioara de invatamant au fost acelea de a avea studii superioare si de a-si construi o cariera in acest domeniu.
Tabelul 2
Raspunsuri la intrebarea: Cine v-a indrumat catre sport?
|
Studentilor din anul I li s-a solicitat si exprimarea opiniei privind domeniul in care doresc sa profeseze (tabel 3, grafic 3). Se poate constata, comparativ cu raspunsurile colegilor din anii III – IV, ca antrenoratul si kinetoterapia sunt preferate de studenti ca posibile directii ale carierei profesionale, comparativ cu cariera didactica in invatamantul preuniversitar. Aceste preferinte vor constitui pentru CCOCP repere privind desfasurarea unor investigatii ulterioare asupra pietii muncii, dar si a meselor rotunde si atelierelor de lucru ce vor facilita studentilor intalnirea cu diversi specialisti din domeniile mentionate. De asemenea, nu putem neglija faptul ca 17.24% dintre studenti doresc sa isi construiasca o cariera profesionala in alte domenii de activitate.
Tabelul 3
Optiunea pentru cariera profesionala a studentilor din anul I
|
 |
In ceea ce priveste domeniul de activitate pentru care opteaza studentii ciclului II de studii, situatia este diferita pentru cele 2 facultati. Astfel, studentii din anii terminali ai FEFS isi exprima dorinta de a profesa ca antrenori (33%) sau indica alte domenii (21% - turism, management, asigurari), o cariera in invatamant fiind pe ultimul loc ca preferinta (15%). Studentii FKT opteaza, in special, pentru o cariera in domeniul de formare (kinetoterapie – 67%). Antrenamentul sportiv este indicat ca a doua a preferinta, inaintea altor domenii (15%) si a invatamantului (6%). Ramane ca un studiu ulterior, mai aprofundat, sa precizeze unele aspecte importante, de exemplu motivatia lipsei de atractivitate a carierei didactice pentru toti studentii ANEFS si identificarea unor eventuale masuri pentru imbunatatirea acestei situatii. (tabelul 4, grafic 4)
Tabelul 4
Domeniul de activitate pentru care opteaza studentii
|
 |
Dat fiind faptul ca orientarea spre o anumita profesie trebuie sa fie dublata si de un efort personal constant de informare si formare, am considerat ca identificarea nivelului de pregatire rezultat din autoevaluare constituie un reper important pentru procesul de consiliere (tabel 5, grafic 5). S-a constatat ca studentii de la FEFS considera ca nivelul de pregatire este bun (45%) sau satisfacator (12%) spre deosebire de cei de la FKT, care il apreciaza ca fiind, mai ales, satisfacator (44%) si bun (42%). La aceasta intrebare, evidentiem un procent foarte mare de non-raspunsuri (37%) al studentilor de la FEFS, atitudine ce poate fi consecinta dezinteresului pe care il manifesta pentru acest aspect al vietii lor de student.
In acest context, consideram importanta realizarea unor sondaje de opinie periodice in randul studentilor, sondaje care ar juca rol de feedback in ceea ce priveste continutul instruirii si evaluarea rezultatelor invatarii.
In contextul reformei sistemului de invatamant superior, din nevoia de crestere a adresabilitatii activitatilor centrului, ne-am propus sa evidentiem si care este optiunea studentilor de a-si continua formarea de baza. Asa cum rezulta si din tabelul 6, majoritatea (50% la FEFS si 90% la FKT) doreste sa urmeze cursuri de masterat in domeniu (grafic 6).
Tabelul 5
Nivelul de pregatire al studentilor rezultat din autoevaluare
|
Tabelul 6
Intentia de continuare a studiilor
|
 |
Si in cazul acestei intrebari, se inregistreaza un numar mare de non-raspunsuri la studentii de la FEFS, fapt ce a redus posibilitatea de a contura o imagine reala a acestei situatii la categoria respectiva.
Diversificarea competentelor ce le vor fi oferite prin programele de master ar putea constitui una dintre solutiile de stimulare a procesului de formare continua a unui numar cat mai mare de absolventi
In privinta domeniului in care doresc sa isi continue studiile, se constata ca studentii de la FEFS sunt interesati sa dobandeasca cunostinte si competente in domeniul managementului (31%), al altor ramuri de sport (23%), al comunicarii 9% si in alte domenii doar 3%. (tabelul 7). 92,31% dintre studentii FKT care au participat la studiu au considerat o serie de cursuri ca utile pentru formarea lor profesionala. Dintre acestia, majoritatea au optat pentru cursuri in domeniul comunicarii (50%). Un procent important si-a exprimat dorinta de a dobandi noi competente in diferite ramuri de sport, dar si in diversele ramuri ale kinetoterapiei (neurologica, pediatrica, reumatologica etc.) (36%). Astfel, se poate observa ca studentii doresc sa isi perfectioneze pregatirea in domenii conexe celor in care vor dobandi licenta si care pot sustine practicarea meseriilor pentru care s-au format. (graficul 7)
Tabelul 7
Domenii de continuare a studiilor
|
 |
Comparand raspunsurile pe care le furnizeaza studentii celor doua facultati, se constata ca subiectii de la FKT sunt mai bine orientati in cariera, in sensul ca isi pot exprima in mai mare masura opinia privind acest aspect (nici unul dintre studenti nu au evitat furnizarea unui raspuns).
Un alt aspect important al activitatii de consiliere a carierei este cel care vizeaza debutul in profesia respectiva. Consideram ca prin activitatile de voluntariat studentii isi pot exercita o serie din competentele asimilate pana la momentul respectiv, pe de o parte, si iau contact cu universul profesional, pe de alta parte. Din aceasta perspectiva, studiul nostru a vizat si determinarea nivelului de implicare a studentilor in activitati de voluntariat.
Se constata ca peste jumatate dintre studentii de la FEFS nu au fost implicati in acest gen de activitati (57%). Dintre cei care insa au dorit sa se implice, majoritatea a optat pentru competitiile si evenimentele Special Olympics (tabel 8, grafic 8). S-a constatat ca un procent ridicat a participat in organizarea si desfasurarea Cupei „Leon Teodorescu' din ANEFS. Un procent mai mare de implicare in activitati de voluntariat s-a inregistrat in randul studentilor de la FKT (70%). De asemenea, se observa ca majoritatea activitatilor au fost initiate de organizatii nonguvernamentale. Interesul studentilor ar putea fi explicat prin faptul ca experienta castigata prin intermediul activitatilor de voluntariat poate fi fructificata in momentul angajarii, constituind un avantaj in cadrul oricarui curriculum vitae.
Tabelul 8
Participarea studentilor la activitati de voluntariat
|
 |
 |
Concluzii si propuneri
Analiza rezultatelor ne-a permis formularea urmatoarelor concluzii :
1. Activitatea de consiliere a carierei profesionale va avea la baza optiunile studentilor, care vor fi corelate cu ofertele existente pe piata muncii.
2. Reperele pentru directiile de profesionalizare spre care se indreapta optiunea studentilor din ciclul al doilea de studii pot fi furnizate de anchete periodice realizate de CCOCP.
3. Desi este recunoscuta tendinta studentilor de a debuta in cariera profesionala inca din timpul studiilor, se constata o disponibilitate relativ scazuta pentru activitatile de voluntariat. Putem aprecia ca implicarea studentilor va depinde de metodele si mijloacele de motivare pe care le vor folosi organizatorii de evenimente sportive.
4. Consideram ca procentajul mare de non-raspunsuri care a fost inregistrat la unele intrebari poate exprima lipsa de incredere a studentilor ca situatiile cu care se confrunta ar putea fi rezolvate, dar si lipsa de incredere in CCOCP si dezinteresul pentru propria devenire profesionala.
In vederea realizarii misiunii sale, CCOCP isi propune sa se implice activ in orientarea carierei profesionale a studentilor prin organizarea unor activitati cu tematica specifica, dar si a unor campanii constante de formare a unor curente de opinie favorabile formarii si perfectionarii profesionale. Data fiind lipsa unei traditii a centrului si desfasurarea activitatilor specifice sub forma ocazionala, cu sprijinul tuturor cadrelor didactice ale academiei, demersurile din perioada imediat urmatoare vor fi centrate pe nevoile studentilor si vor beneficia de avantajele unei activitati organizate.
Abstract
The aim of this study is to identify and to highlight some aspects concerning the professional areas towards the students' options are directed, as well as the interests of their improvement in the mentioned direction, in order to optimize the activity of the Counselling and Professional Career Orientation Centre (CCOCP) from the National Academy of Physical Education and Sports – Bucharest.
Bibliografie
- BOTEZ, C., MAMALI, M., PUFAN, P., Selectia si orientarea profesionala. Bucuresti, Centrul de Documentare si Publicatii al Ministerului Muncii, 1971
- JIGAU, M., Consilierea carierei. Bucuresti, Edit. Sigma, 2001
- TOMSA, Gh., Consilierea si orientarea in scoala. Bucuresti, Edit. Credis, 2001
- TOMSA, Gh., Orientarea scolara si profesionala – actiune cu caracter permanent. In: Revista de pedagogie. Bucuresti, nr.1, 1985
- VERZA, E. (coordonator), Ghidul educatorului. Bucuresti, Universitatea Bucuresti, Departamentul de Psihopedagogie Speciala, DPC – EEU / Phare, Componenta 2 – Formare de personal, 1997
