 |
 |
 |
 |
CERCETARE PRIVIND NIVELULUI DE INFORMARE A SPORTIVILOR DIN ROMANIA ASUPRA ACTIVITATII ANTIDOPING
Consilier Ivona-Beatrice POTZAICHIN AGENTIA NATIONALA ANTI-DOPING
Cuvinte cheie: antidoping, cercetare, educatie, informare
Introducere
Din cauza imbunatatirii artificiale a performantelor sportive, ,,dopajul se opune unuia dintre principiile esentiale ale sportului competitional, acela de a incuraja o competitie dreapta si echitabila, la finalul careia sa castige cel mai bun. Folosirea de catre sportivi a diferitelor substante medicamentoase interzise, […] ii plaseaza pe acestia pe pozitii inegale, fiind cu totul contraindicata, deoarece aduce prejudicii starii de sanatate a sportivului si, de asemenea, reprezinta o incalcare flagranta a normelor eticii sportive, a principiilor olimpice." (Vajiala, G.E.; Lamor, M., 2002)
Pana in acest moment, in Romania, activitatea antidoping s-a desfasurat mai mult in doua directii, cea de testare si de cercetare, in cadrul Laboratorului de control doping, care, pana in anul 2005, a fost subordonat Institutului National de Cercetari pentru Sport. Din noiembrie 2005, acest laborator se afla sub tutela Agentiei Nationale Anti-Doping. Aceasta este institutia guvernamentala care coordoneaza si conduce activitatea de control doping la nivel national.
Misiunea Agentiei Nationale Anti-Doping consta in promovarea, coordonarea si monitorizarea, la nivel national, a luptei impotriva dopajului in sport, in toate formele sale.
Agentia Nationala Anti-Doping are ca principale obiective prevenirea si combaterea folosirii de substante si/sau metode interzise in randul sportivilor si a acelora care practica activitati de educatie fizica si sport individual sau in grup, altfel organizate decat ca structuri sportive.
Activitatea Agentiei Nationale Anti-Doping se desfasoara pe baza a patru programe, si anume: programul de testare, programul de cercetare, programul de educatie si informare si programul de cooperare internationala.
Programul de educatie si informare al Agentiei Nationale Anti-Doping porneste de la premisa ca este mai usor sa previi decat sa combati. Obiectivul acestui program este acela de a pastra sportul neatins de fenomenul nociv al dopajului, prin descurajarea sportivilor de a utiliza substante interzise si/sau metode interzise. In cadrul acestui program, se vor derula actiuni de informare si educare a sportivilor si a persoanelor din anturajul acestora, dar si de sensibilizare a publicului larg si a mass-media asupra aspectelor importante ale problematicii doping.
Unul dintre cele doua obiective cheie ale Codului mondial antidoping este „asigurarea de programe antidoping armonizate, coordonate si eficiente atat la nivel national, cat si international, cu privire la depistarea, combaterea si prevenirea dopajului." (Codului mondial antidoping, 2003)
Lipsa unui astfel de program educativ coerent anterior infiintarii Agentiei Nationale Anti-Doping a determinat o cunoastere redusa a reglementarilor in domeniu de catre sportivii romani. Acest fapt a condus la realizarea unei microcercetari cu caracter orientativ in realizarea unui plan educational si care va sta la baza unei cercetari viitoare ce va viza atat cunostintele, cat si atitudinile sportivilor referitoare la dopaj.
Ipoteza cercetarii
Prin prezentul studiu dorim sa verificam ipoteza conform careia aflarea nivelului de informare a sportivilor privind reglementarile antidoping este necesar pentru stabilirea continutului si a strategiei de informare si de educare a sportivilor romani.
Scopul cercetarii a fost de a afla nivelul cunostintelor empirice ale sportivilor referitoare la activitatile antidoping si utilizarea acestor rezultate ca puncte de referinta pentru programul educational si de informare desfasurat de Agentia Nationala Anti-Doping. Este vorba de un prim demers care sa ajute agentia pe termen scurt in activitatile de informare si care sa poata constitui un punct de pornire pentru o viitoare cercetare mai ampla.
Obiectivele cercetarii au fost acelea de a identifica acele categorii de sportivi care au nevoie mai mare de informare in acest domeniu (in functie de varsta, de gen sau de participarea la testari doping anterior anchetei), dar si de a promova acele conduite care resping dopajul ca mijloc de crestere a performantelor sportive.
Subiecti
In aceasta cercetare, au fost chestionati 200 de sportivi, practicanti de : atletism, canotaj, fotbal, gimnastica, haltere, polo, tenis de masa, tir. In urma analizei preliminare, au fost validate 173 de chestionare.
 |
Sportivii chestionati cu varste cuprinse intre 14 – 32 de ani au fost impartiti in 3 grupe: 14-18 ani, 19-25 ani si peste 26 ani
 |
Dintre sportivii chestionati, 111 sunt de gen masculin, iar 56 de gen feminin, restul nedeclarand genul.
 |
Metoda utilizata a fost ancheta bazata pe chestionar. Chestionarul a cuprins 20 de intrebari: 18 intrebari cu caracter inchis (cu raspunsuri la alegere) si 2 intrebari cu caracter deschis (cu raspunsuri completate de sportiv). Itemii chestionarului au vizat 3 aspecte:
Activitatea antidoping se desfasoara in baza acestor standarde internationale, a Codului mondial antidoping, precum si a modelelor de buna practica elaborate de Agentia Mondiala Antidoping (www.wada-ama.org).Toate aceste norme reglementeaza activitatea antidoping la nivel international, fiind adoptate de toate organizatiile antidoping semnatare ale Codului mondial.
Organizarea cercetarii
Chestionarele au fost aplicate inaintea actiunilor de informare si educare realizate de Directia testare si programe social educative din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping. Chestionarele au fost anonime, ele necontinand date de identificare ale subiectilor. Cercetarea a avut loc in perioada aprilie-iunie 2006.
In urma analizarii rezultatelor putem spune ca:
Sportivii au informatii privind semnificatia listei interzise si cunosc responsabilitatile vis-a-vis de aceasta, chiar daca nu stiu ca aceasta reprezinta un standard international.
Sportivii prezinta un nivel de cunostinte relativ redus referitor la scutirile pentru uz terapeutic atat privind semnificatia, cat si modul de acordare. Introducerea recenta a acestui standard, in anul 2005, poate constitui una dintre explicatiile acestei situatii.
 |
Din analiza aspectelor privind testarea doping, reiese faptul ca sportivii cunosc procedura de desfasurare a unui control doping, sanctiunile pe care le pot primi in cazul unei probe pozitive, precum si faptul ca ei stiu mai putin despre drepturile si responsabilitatile pe care le au in timpul desfasurarii acestuia.
 |
Un numar mare de sportivi primesc lamuriri despre medicamentele ce le sunt administrate si au avizate medical suplimentele nutritive. Acest aspect ne poate determina sa credem ca specialistii din anturajul sportivilor ii informeaza despre substantele interzise.
 |
In ceea ce priveste substantele interzise din medicamente, sportivii le cunosc in mai mare masura decat pe cele din suplimentele nutritive.
Cercetarea a dovedit faptul ca sportivii sunt in mare masura responsabili de statutul lor aparte si ca sunt atenti la medicamentele pe care le utilizeaza.
Mare parte dintre sportivi stiu ca trebuie sa ceara sfatul medicului sportiv, insa ceea ce este ingrijorator este faptul ca sunt multi sportivi, care apeleaza la farmacist.
Fetele sunt cele care au nevoie de mai multa de siguranta atat materiala, cat si psihica. Insa presiunea sociala resimtita de catre baieti poate sa fie cauzata de o mai slaba informare a acestora (care reiese din comparatiile facute in functie de genul sportivilor).
Pentru sportivii cu varste intre 26 si 32 de ani, este posibil ca motivatia castigului material sa fie din cauza unei dorinte puternice de a demonstra, de a confirma, de a castiga.
Dintre categoriile de varsta, cea mai bine informata este cea a sportivilor de 19-25 ani si, mai ales, cei care au participat deja la testari doping.
O data cu inaintarea in varsta, un numar tot mai mare de sportivi recunosc in nevoia de castiguri materiale ca fiind principala cauza a dopajului.
 |
Putem trage urmatoarele concluzii:
 |
 |
Propunerile noastre sunt:
Initierea unor actiuni comune cu federatiile sportive, conducerile cluburilor, antrenorii si medicii care sa promoveze reglementarile antidoping si sa le faca cunoscute tuturor sportivilor, asigurandu-se intelegerea si insusirea lor.
Desfasurarea unor actiuni de informare si educare, in special la sportivii cu varste de pana in 18 ani si la grupele de baieti.
Abstract
Objective: to identify those categories of athletes who present a deeper need of information within this domain.
Methods: A total of 173 athletes (111 male and 56 female) out of 200 contacted participated in this study. They were divided into three groups: athletes between 14-18 years old, between 14-18 years old and over 26 years old. They answered a questionnaire of 20 items grouped under three main topics: International Standard for Testing and International Standard for Therapeutic Use Exemptions, doping behavior; awareness of doping control.
Results: The athletes who were subjects of doping testing, the ones over 26 and the females presented a higher level of knowledge on antidoping. The main cause of doping invoked by athletes was the material benefits. Many athletes are much more careful with the medicines they use than with nutritional supplements use.
Conclusion: The training developed by the experts within the inter-disciplinary team until NADA's set up had an informal character, yet they managed to offer the athletes some information on antidoping rules. More education activities on athletes under 18, especially on males are needed.
Bibliografie
BRISSONNEAU,C., Words of deviants: case of cycling 1990-2000. In: Conferinta Internationala ,,Ethics and Social Science Research in Antidoping", 2006
Codul mondial antidoping, 2003
Codul antidoping al miscarii olimpice
Conventia impotriva dopajului in sport adoptata in cadrul Consiliului Europei, 1989
Charta europeana a sportului. 1992
HOULIHAN, B., Application of social science in antidoping policy. In: www.lboro.ac.uk
KARLI, U.; POLAT, E.; KOCAK, S., The Turkish Athletes attitudes Towards Doping. Why Do They Use? In: Conferinta Internationala ,,Ethics and Social Science Research in Antidoping", 2006
KIRBY, K.; MORAN, A.; GUERIN, S.; MACINTYRE, T.; Cheating and doping in sport: an analysis of relevant psychological variabl. In: Conferinta Internationala ,,Ethics and Social Science Research in Antidoping", 2006
Protocolul aditional la Conventia impotriva dopajului in sport, adoptata in cadrul Consiliului Europei, 2002
VAJIALA, G.E.; LAMOR, M., Doping - Antidoping. Bucuresti, Edit. Fest, 2002
White Paper Committee, Doping in Denmark, 1999
