Studiu privind caracteristicile motrice ca indici pentru temperamentul sportivilor de performanta

Alina Isabela ANGHEL Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: temperament, comportament motric, predictie

Rezumat

Prin studiul de fata se urmareste demonstrarea faptului ca anumite caracteristici ale comportamentului motric se pot constitui in indicatori de temperament. Astfel, se intentioneaza elaborarea unei metode evaluare psihologica care sa aiba la baza utilizarea unor instrumente specifice unor domenii conexe din stiinta sportului.

Finalitatea lucrarii consta in formularea unor concluzii privind posibilitatea folosirii unor informatii din probele de control neuromuscular ca indicatori ai temperamentului si la identificarea predictorilor de natura dinamico-energetica in adoptarea unui tip particular de comportament motric.

Introducere

Problematica personalitatii umane reprezinta o preocupare foarte veche, iar nevoia de cunoastere a acesteia a condus de-a lungul timpului la numeroase incercari de stabilire a unor indicatori ai structurii interne a individului, avand ca puncte de plecare observarea si obiectivizarea unor raspunsuri la stimuli sistematizati sau chiar standardizati.

Alegerea temei a fost determinata de necesitatea surprinderii anumitor caracteristici ale personalitatii sportivilor in faza de testare biomotrica (pentru evidentierea unor calitati motrice generale folosind o aparatura speciala, de laborator) si de obiectivizare a testarii psihologice.

Existenta unui instrument cu ajutorul caruia se pot surprinde anumite aspecte temperamentale ale sportivilor, instrument care sa aiba urmatoarele caracteristici: rezultate in timp real, interpretarea unor date obiective, interpretarea unor comportamente, care nu trec prin filtrul modelator al constiintei etc., poate oferi avantaje importante.

Importanta temei alese se poate rezuma in urmatoarele: implementarea unei noi strategii de evaluare/investigare a aspectelor temperamentale ale sportivilor in domeniul psihologiei sportului, elaborarea unui nou model interpretativ al datelor furnizate de simulatorul de conditii din dotarea Institutului National de Cercetare pentru Sport. Informatiile pot facilita intelegerea, din partea antrenorului, a particularitatilor fiecarui sportiv atat sub aspect comportamental, cat si sub aspect psihologic, influentandu-se astfel evaluarea, pregatirea si, eventual, selectia sportivilor. Utilizarea simulatoarelor de control neuromuscular ca instrumente psihologice pot facilita comunicarea dintre psiholog si sportiv. De asemenea se implica in obiectivizarea metodelor si tehnicilor psihologice utilizate in psihologia sportului.

Studiul prezent este orientat spre dobandirea de noi cunostinte in domeniul psihologiei sportului, spre formularea si verificarea ipotezei conform careia comportamentul motric poate oferi informatii privind anumite aspecte temperamentale ale sportivilor.

Ideea interpretarii comportamentului motric prin prisma factorilor de personalitate nu este noua. Ea a fost pusa in discutie atat de adeptii psihologiei cognitive, cat si de behavioristi si nu numai. Noutatea studiului vine din utilizarea unui simulator de conditii (instrument utilizat pentru antrenamente in scopul cresterii performantei sportive, bazat pe furnizarea informatiei vizuale instantanee despre raspunsul la o sarcina motrica) ca instrument psihologic.

Studiul de fata doreste sa experimenteze o metoda prin care sa se aduca un plus de informatie despre individ, despre aspectele psihologice ale sportivului de mare performanta, observate cu ajutorul unor instrumente biomotrice. Astfel, se doreste obtinerea unei eficientizari a strategiilor de investigare a parametrilor psihologici.

Ideea studiului a pornit din experienta lucrului cu sportivii si a fost formulata in prima faza de catre Pierre Joseph de Hillerin.

Demersul privind investigarea comportamentului motric ca indice pentru anumite aspecte temperamentale a fost initiat prin intermediul lucrarii de la Conferinta Stiintifica Internationala – Modele teoretice si aplicative ale stiintelor de fundamentare a domeniului, Bucuresti, 26.10.2006, Simina Calu, Alina Anghel, Anabela Hani – Ipoteze privind caracteristicile comportamentului motric ca expresie a unor aspecte ale personalitatii.

Studiul prezent doreste sa analizeze mai in de aproape modul in care evaluarea psihologica a sportivilor de inalta performanta poate trece de limitele instrumentelor psihologice deja consacrate si sa uzeze de instrumente „imprumutate" din domenii conexe.

Desi la nivel empiric relatia dintre personalitate, in mod specific dintre temperament, si comportamentul motric este evidenta, corelarea datelor furnizate de simulatorul de control neuromuscular, cu parametri psihologici, s-a dovedit foarte dificila. In ceea ce priveste controlul neuromuscular s-au luat in considerare parametri: nivel forta (daN), lungime de miscare (distanta de deplasare – m) si timp de executie (ms), iar in ceea ce priveste aspectele psihologice de temperament s-au considerat urmatorii parametri: forta excitatiei, forta inhibitiei si mobilitatea proceselor psihice.

Obiective

Obiectivele acestui studiu se constituie din identificarea acelor trasaturi ale comportamentului motric care se pot considera ca fiind indici pentru temperamentul sportivilor si din gasirea unor criterii de diferentiere a indivizilor implicati in activitatea sportiva dupa indici de natura motrica si psihologica cu ajutorul simulatorului de conditii (prin intermediul probelor de control neuromuscular).

Ipoteze

Se presupune ca raspunsurile de tip derivativ indica un nivel ridicat al fortei excitatiei proceselor nervoase

Se presupune ca raspunsurile de tip integrativ indica un nivel ridicat al fortei inhibitiei proceselor nervoase

Se presupune ca raspunsurile de tip proportional se pot considera a fi indici pentru mobilitatea proceselor nervoase.

Subiecti

Subiectii fac parte din lotul national de rugby U19 si sunt in numar de 31.

Metode 

Pentru a se putea stabili o relatie intre comportamentul motric si anumite aspecte ale personalitatii, s-au folosit doua metode.

Metoda chestionarului este una dintre cele mai raspandite metode in cercetarea psihologica. In studiul prezent, a fost utilizat Inventarul de Temperament Strelau – STI – R. Inventarul de temperament Strelau – STI-R consta din trei scale : forta excitatiei, forta inhibitiei si mobilitatea. Constructia acestui chestionar se bazeaza pe o strategie rational empirica pentru care teoria lui Pavlov privind tipurile de activitate nervoasa superioara a constituit punctul de plecare.

Construind chestionarul, Strelau si Angleitner (European Journal of Personality, vol. 10, 1996, pg. 233-248) au considerat proprietatile sistemului nervos central ca trasaturi generale care se pot evidentia in toate tipurile de temperamente, in caracteristicile motorii, in activitatea verbala, in reactiile emotionale.

Metodele psihometrice sunt cele mai adecvate in psihodiagnoza temperamentului, datorita faptului ca in situatiile cotidiene aspectele temperamentale se intrepatrund permanent cu cele caracteriale, atitudinale si sunt influentate de nevoile si dorintele individului si de starile afective tranzitorii, iar delimitarea aspectelor pur temperamentale.

Metoda simularii – Proba de control neuromuscular (Proba de control neuromuscular, material intern nepublicat I.N.C.S. – A. Hani, I. Stupineanu, 2000): subiectul, avand afisat pe ecranul monitorului ca model vizual un profil grafic, trebuie sa execute o miscare de tractiune, astfel incat sa determine deplasarea unui spot care sa urmareasca profilul respectiv. Vizualizand pe ecranul monitorului efectele actiunii, pe tot parcursul miscarii, pe baza fluxului de informatii primit, el are posibilitatea sa controleze si sa regleze miscarea in timp real si in permanenta, pentru a realiza cat mai fidel modelul dat.

Cerintele sunt urmatoarele:

Exercitiul cuprinde un numar programabil de repetari si are mai multe variante. Modelul urmarit poate avea una, doua sau mai multe trepte de forta, cu pozitionare succesiv crescatoare, descrescatoare sau combinate, miscarile executandu-se la diferite viteze de lucru.

In situatia de fata, s-au executat in mod alternativ miscari de tractiune ale bratelor urmarind urmatorul model grafic: forta 3 daN, lungime de miscare 0,35 m, cu frana de 60% (care impune lucrul la o viteza mica), 10 repetari cumulate.

Organizarea cercetarii

Atat testarea biomotrica, cat si cea psihologica au avut loc in aceeasi zi. Pentru a putea controla cat mai multi dintre factorii care pot influenta rezultatele cercetarii, s-au urmarit urmatorii pasi:

Analiza si prelucrarea datelor

In scopul analizei si prelucrarii datelor s-au urmarit urmatorii pasi:

In ceea ce priveste datele obtinute din proba de control neuromuscular:

Prelucrarea datelor obtinute in urma probei de control muscular s-a realizat luand in considerare algoritmul P.I.D. (proportional – integrativ – derivativ). Regulatorul P.I.D. este o componenta comuna in sistemele de control industriale. Regulatorul ia o valoare masurata dintr-un proces sau alte aparate si o compara cu o valoare de referinta predefinita.

Diferenta (sau eroare de semnal) este utilizata pentru a regla anumite semnale de iesire ale procesului bazandu-se pe istoria procesului si pe rata de schimbare a erorii de semnal, ceea ce determina un control mai eficient si mai stabil. In ceea ce priveste P.I.D., corectia se calculeaza in functie de eroare, in trei moduri: anularea directa a erorii (proportional); in functie de durata de timp in care eroarea a existat fara a fi corectata (integrativ), prin anticiparea erorilor viitoare dintr-o rata de schimbare a erorii in timp (derivativ).

Cei trei termeni de corectie – proportional, integrativ, derivativ - , insumati, constituie raspunsul unui sistem.

Plecand de la aceasta premisa, datele obtinute in urma efectuarii probei de control neuromuscular au fost impartite in trei clase: raspunsuri de tip proportional, raspunsuri de tip integrativ si raspunsuri de tip derivativ. Aceasta divizare a fost efectuata in functie de nivelul de forta atins fata de model.

Apoi, cele 3 clase de scoruri au fost transformate in procente pentru fiecare dintre cei 31 de sportivi, in scopul normalizarii scorurilor.

In ceea ce priveste datele obtinute din Inventarul de Temperament Strelau STI-R:

Dupa cum am mentionat in paragrafele anterioare, Inventarul de Temperament Strelau consta in 3 clase: forta excitatiei proceselor nervoase, forta inhibitiei proceselor nervoase, mobilitatea proceselor psihice. Fiecarei scale ii sunt alocati 16 itemi.

Scorurile obtinute de sportivi pentru fiecare scala au fost transformate in procente in scopul normalizarii scorurilor.

Astfel se obtin 3 variabile independente: forta excitatiei proceselor nervoase, forta inhibitiei proceselor psihice, mobilitatea si 3 variabile dependente: raspuns de tip proportional, raspuns de tip integrativ si raspuns de tip derivativ.

Pentru a putea identifica predictorii (variabile independente) adecvati fiecarei variabile dependente, se apeleaza la Regresia multipla ierarhica.

Rezultate si interpretarea rezultatelor

a) Regresie multipla ierarhica pentru tipul de raspuns motric proportional

Tabelul 1

Variabilele introduse/eliminate(b)

Model Variabile introduse Variabile eliminate Metoda 1 frecvmob(a) . Enter 2 frecvFe(a) . Enter

a - Toate variabilele cerute au fost introduse.

B - Variabila dependenta: frecvprop

Tabelul 2

Rezumatul modelului

Model R R2 R2 Ajustat Estimarea erorii standard Statisticile de schimbare R2 schimbat F Schimbare df1 df2 Sig. F schimbare 1 .036(a) .001 -.033 17.59297 .001 .038 1 29 .846 2 .161(b) .026 -.044 17.68122 .025 .711 1 28 .406

A - Predictori: (Constant), frecvmob

b - Predictori: (Constant), frecvmob, frecvFe

In datele statistice, se observa faptul ca pentru primul model are valoarea R² (R Square) pentru variabila independenta mobilitatea proceselor nervoase – frecvmob - 0,001, ceea ce semnifica faptul ca nu exista o relatie directa si semnificativa intre cele doua variabile: mobilitatea proceselor psihice si raspunsurile motrice de tip proportional.

Valoarea lui R² ajustat de 0,033 confirma faptul ca mobilitatea proceselor nervoase nu explica intr-o proportie semnificativa variatia variabilei reprezentate de raspunsurile de tip proportional.

F-change are valoarea 0,038 si semnificatia 0,846. Din moment ce valoarea F-change este mai mica decat valoarea critica 0,05, atunci putem spune ca ecuatia de regresie din aceasta prima etapa explica intr-o proportie semnificativa varianta variabilei mobilitate.

Variabila introdusa in cel de-al doilea model este frecvFe – forta excitatiei proceselor nervoase. Valoarea R² = 0,026 ceea ce semnifica Fe justifica in proportie de 2,6% raspunsurile motrice de tip propotional.

F-change = 0,711 cu seminificatia 0,406. Din moment ce aceasta valoare este mai mare decat valoarea critica 0,05, putem concluziona ca ecuatia de regresie din a doua etapa nu explica intr-o proportie semnificativa varianta variabilei forta excitatiei proceselor psihice.

Valorile modelului al doilea sunt mai bune decat cele din primul model continand un criteriu suplimentar.

Coeficientul Beta al primului model este mai mic decat 0,001 ceea ce se poate interpreta astfel: regresia este din punct de vedere statistic semnificativa.

Din modelul al doilea al regresiei se observa urmatoarele:

Cei doi coeficienti t au urmatoarele valori: t frecvmob = 0,433 si t frecvFe = 0,843 ceea ce semnifica faptul ca cele 2 variabile independente: frecvmob (mobilitatea proceselor nervoase) si frecvFe (forta excitatiei proceselor psihice) contribuie semnificativ la predictie.

Ambele valori Beta sunt pozitive intre fiecare predictor si variabila dependenta. Variabila mobilitate are o corelatie de 0,110 cu raspunsul de tip proportional, iar forta excitatiei contribuie cu o corelatie independenta suplimentara 0,215 la predictie raspunsului motric de tip proportional.

Tabelul 3

ANOVA(c)

Model   Suma patratelor df Media patratica F Sig. 1 Regresie 11.838 1 11.838 .038 .846(a) Rezidual 8975.864 29 309.513     Total 8987.702 30       2 Regresie 234.183 2 117.092 .375 .691(b) Rezidual 8753.519 28 312.626     Total 8987.702 30

 Tabelul ANOVA aduce interpretari in ceea ce priveste ipoteza de nul. Conform datelor statistice, ipoteza de nul este respinsa dat fiind faptul ca valoarea F din primul model = 0,038 este diferita de valoarea F din al doilea model = 0,375.

Tabelul 4

Coeficienti(a)

Model   Coeficienti nestandardizati Coeficienti standardizati t Sig. B Eroarea standard Beta 1 (Constant) 42.576 37.575   1.133 .266   frecvmob -.220 1.127 -.036 -.196 .846 2 (Constant) -31.317 95.412   -.328 .745   frecvmob .671 1.549 .110 .433 .668   frecvFe 1.426 1.691 .215 .843 .406

a Variabila dependenta: frecvprop

Tabelul 5

Variabile excluse(c)

Model   Beta In t Sig. Corelatia partiala Statistica coliniara Toleranta 1 frecvFe .215(a) .843 .406 .157 .535 frecvFi -.180(a) -.843 .406 -.157 .761 2 frecvFi .(b) - - - .000

Corelatia partiala dintre valoarea mobilitatii care ajuta la controlul raspunsului motric de tip proportional este 0,157.

b) Regresia multipla ierarhica pentru tipul de raspuns motric integrativ

Tabelul 6

Variabila introduse eliminate(b)

Model Variabile introduse Variabile eliminate Metoda 1 frecvFi(a) . Enter 2 frecvmob(a) . Enter

a Toate variabilele cerute au fost introduse.

b Variabila dependenta: frecvinteg

Tabelul 7

Rezumatul modelului

Model R R2 R2 Ajustat Estimarea erorii standard Statisticile de schimbare R2 schimbat F Schimbare df1 df2 Sig. F schimbare 1 .050(a) .002 -.032 20.28696 .002 .073 1 29 .790 2 .051(b) .003 -.069 20.64518 .000 .002 1 28 .962

a Predictori: (Constant), frecvFi

b Predictori: (Constant), frecvFi, frecvmob

In datele statistice, se observa faptul ca pentru primul model are valoarea R² (R Square) pentru variabila independenta forta inhibitiei proceselor nervoase – frecvFi – 0,002, ceea ce semnifica ca nu exista o relatie directa si semnificativa intre cele doua variabile: forta inhibitiei proceselor psihice si raspunsurile motrice de tip integrativ.

Valoarea lui R² ajustat de - 0,032 confirma faptul ca forta inhibitiei proceselor nervoase nu explica intr-o proportie semnificativa variatia variabilei reprezentate de raspunsurile de tip integrativ.

F-change are valoarea 0,073 si semnificatia 0,790. Din moment ce valoarea F-change este mai mare decat valoarea critica 0,05, atunci putem spune ca ecuatia de regresie din aceasta prima etapa nu explica intr-o proportie semnificativa varianta variabilei forta inhibitiei.

Variabila introdusa in cel de-al doilea model este frecvmob – mobilitatea proceselor nervoase. Valoarea R² = 0,003 ceea ce semnifica mobilitatea justifica in proportie de 0% raspunsurile motrice de tip integrativ.

F-change = 0.002 cu semnificatia 0,962. Din moment ce aceasta valoare este mai mica decat valoarea critica 0,05, putem concluziona ca ecuatia de regresie din a doua etapa explica intr-o proportie semnificativa varianta variabilei forta inhibitiei proceselor psihice.

Tabelul 8

ANOVA(c)

Model   Suma patratelor df Media patratica F Sig. 1 Regresie 29.876 1 29.876 .073 .790(a) Rezidual 11935.265 29 411.561     Total 11965.140 30       2 Regresie 30.883 2 15.441 .036 .964(b) Rezidual 11934.257 28 426.223     Total 11965.140 30

 Valoarea F a primului model = 0,073 este diferita de valoarea F a celui de-al doilea model = 0,036, ceea ce semnifica ca ipoteza de nul este respinsa. Valoarea F a celui de-al doilea model <= 0,05 ceea ce se poate interpreta prin faptul ca variabilele independente: forta inhibitiei proceselor nervoase – frecvFi si mobilitatea proceselor psihice – frecvmob explica variatia variabilei dependente – comportamentul motric de tip integrativ.

Tabelul 9

Coeficienti (a)

Model   Coeficienti nestandardizati Coeficienti standardizati t Sig. B Eroarea standard Beta 1 (Constant) 39.992 60.550   .660 .514 frecvFi .456 1.692 .050 .269 .790 2 (Constant) 44.116 104.839   .421 .677 frecvFi .409 1.974 .045 .207 .837 frecvmob -.074 1.515 -.011 -.049 .962

a Variabila dependenta: frecvinteg

Coeficientul Beta apartinand celui de-al doilea model = -0,011 este <= 0,002 ceea ce se poate interpreta prin faptul ca regresia este din punct de vedere statistic semnificativa.

Valorile lui t ‹ -2 si t › 2 indica predictorii utili. O astfel de valoare este regasita in modelul al doilea ceea ce se poate interpreta prin aceea ca modelul care include cele 2 variabile independente: forta inhibitiei proceselor nervoase si mobilitatea se constituie ca model semnificativ in predictia comportamentului motric de tip integrativ.

In datele statistice, se observa faptul ca pentru primul model are valoarea R² (R Square) pentru variabila independenta forta excitatiei proceselor nervoase – frecvFe – 0,067, ceea ce semnifica ca variabila forta excitatiei justifica in proportie de 7 % raspunsurile motrice de tip derivativ.

Tabelul 10

Variabile eliminate(c)

Model   Beta In t Sig. Corelatia partiala Statistica coliniara Toleranta 1 frecvmob -.011(a) -.049 .962 -.009 .761 frecvFe .010(a) .049 .962 .009 .907 2 frecvFe .(b) - - - .000

c) Regresia multipla ierarhica pentru tipul de raspuns motric derivativ

Tabelul 11

Variabile introduse/eliminate(b)

Model Variabile introduse Variabile eliminate Metoda 1 frecvFe(a) . Enter 2 frecvmob(a) . Enter

a - toate variabilele cerute au fost introduse.

Tabelul 12

Rezumatul modelului

Model R R2 R2 Ajustat Estimarea erorii standard Statisticile de schimbare R2 schimbat F Schimbare df1 df2 Sig. F schimbare 1 .259(a) .067 .035 8.62124 .067 2.084 1 29 .160 2 .262(b) .069 .002 8.76524 .002 .055 1 28 .816

a - Predictori: (Constant), frecvFe

b - Predictori: (Constant), frecvFe, frecvmob

F-change are valoarea 2,084 si semnificatia 0,160. Din moment ce valoarea F-change este mai mare decat valoarea critica 0,05, atunci putem spune ca ecuatia de regresie din aceasta prima etapa nu explica intr-o proportie semnificativa varianta variabilei forta inhibitiei.

Variabila introdusa in cel de-al doilea model este frecvmob – mobilitatea proceselor nervoase. Valoarea R² = 0,069 ceea ce semnifica mobilitatea alaturi de forta excitatiei proceselor nervoase justifica in proportie de 7% raspunsurile motrice de tip integrativ.

F-change = 0.055 cu semnificatia 0,816. Astfel putem concluziona ca ecuatia de regresie din a doua etapa explica intr-o proportie semnificativa varianta variabilei forta excitatiei proceselor psihice.

Tabelul 13

ANOVA(c)

Model   Suma patratelor df Media patratica F Sig. 1 Regresie 154.912 1 154.912 2.084 .160(a) Rezidual 2155.450 29 74.326     Total 2310.362 30       2 Regresie 159.136 2 79.568 1.036 .368(b) Rezidual 2151.226 28 76.830     Total 2310.362 30

Tabelul 14

Coeficienti(a)

Model   Coeficienti nestandardizati Coeficienti standardizati t Sig. B Eroarea standard Beta 1 (Constant) 35.523 18.784   1.891 .069 frecvFe -.870 .603 -.259 -1.444 .160 2 (Constant) 45.669 47.299   .966 .343 frecvFe -1.004 .838 -.299 -1.198 .241 frecvmob -.180 .768 -.058 -.234 .816

Ipoteza de nul este respinsa pentru ca valoarea F a primului model = 2,084 este diferita de valoarea F a celui de-al doilea model = 1,036.

Valoarea Beta a modelului I = -0,259 <= 0,001 ceea ce poate fi interpretat prin faptul ca regresia este din punct de vedere statistic semnificativa.

Valorile Beta din cel de-al doilea modele: valoarea beta pentru forta excitatiei proceselor nervoase = -0,299 <= 0,001 si valoarea beta pentru mobilitatea proceselor nervoase = -0,058 <= 0,001 ne conduc spre concluzia ca regresia este semnificativa din punct de vedere statistic si pentru cel de-al doilea model.

Tabelul 15

Variabile eliminate(c)

Model   Beta In t Sig. Corelatia partiala Statistica coliniara Toleranta 1 frecvmob -.058(a) -.234 .816 -.044 .535 frecvFi .045(a) .234 .816 .044 .907 2 frecvFi .(b) - - - .000

Concluzii

In urma prelucrarii si interpretarii datelor statistice, se observa existenta unei legaturi semnificative intre caracteristicile comportamentului motric (tipurile de raspuns) si aspecte ale temperamentului (forta excitatiei proceselor psihice, forta inhibitiei proceselor psihice, mobilitatea proceselor psihice). Astfel, concluziile se pot rezuma in urmatoarele:

1. Raspunsurile de tip proportional se constituie ca predictor pentru mobilitatea proceselor psihice.

2. Raspunsurile de tip integrativ se pot constitui ca predictor pentru cuplul - forta inhibitiei si mobilitatea proceselor psihice.

3. Raspunsurile de tip derivativ se pot constitui ca predictor pentru cuplul - forta excitatiei si mobilitatea proceselor psihice.

In continuare, se poate concluziona ca in afara variabilelor independente mai exista si alti factori care exercita influente asupra variabilelor dependente. Dat fiind faptul ca ipotezele se confirma partial, este necesar sa se ia in considerare un esantion cu un numar de subiecti mai mare in scopul validarii sau invalidarii ipotezelor.

Abstract

The aims of the present study to emphasize that certain characteristics of the motor behavior can be based on certain temperamental aspects. Therefore, it is intended to elaborate a psychological evaluation method that bases on using specific instruments from tangential areas in sports science.

The paper will materialize into a number of conclusions related to the possibility of using information from the neural-motor control tasks as indicators for the temperament and to identifying the dynamic-energetic predictors in adopting a particular motor behavior.

Bibliografie

CALU, Simina, ANGHEL, Alina, HANI, Anabela, Ipoteze privind caracteristicile comportamentului motric ca expresie a unor aspecte ale personalitatii. In: Conferinta Stiintifica Internationala – Modele teoretice si aplicative ale stiintelor de fundamentare a domeniului. Bucuresti, 26.10.2006

Execution of Interrupted Editing Tasks. In: European Journal of Personality. Vol. 10, 233-248, 1996

HANI, Anabela, STUPINEANU, Ilie, Proba de control neuromuscular. Material nepublicat. Bucuresti, I.N.C.S., 2000

de HILLERIN, Pierre Joseph, Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii informationale. Teza de doctorat. Bucuresti, ANEFS, 1999

HOWITT D., CRAMER D., Introducere in SPSS pentru psihologie. Iasi, Edit.Polirom, 2006

NICU, Alexe (oord.), Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Edit. Editis, 1993