SURSE CLASICE SI ALTERNATIVE DE DOCUMENTARE PENTRU FORMAREA SPECIALISTILOR DIN SPORT- ESEU

Asistent cercetare Cristina MOCANU Institutul national de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: documentare, informatie, biblioteca virtuala, proiectul Gutenberg

Rezumat

Scopul acestui articol este acela de a familiariza cercetatorii si celalalte persoane implicate in domeniul sportiv cu tehnicile si sursele de documentare la care pot apela pe parcursul elaborarii lucrarilor de cercetare.

In ultimii 15 ani, s-a resimtit extrem de puternic impactul dezvoltarii tehnologice, in special a internetului, asupra tuturor ramurilor vietii sportive. Nu au facut exceptie nici cercetarea, nici documentarea. Aparitia bibliotecilor si bazelor de date virtuale, pe langa faptul ca a usurat munca de cercetare documentara, a largit infinit accesul la informatie.

Intr-o lume in care informatia inseamna putere, accesul la ea este esential, indiferent de domeniul de activitate.

Introducere

In procesul cercetarii – inclusiv cea din domeniul sportiv – documentarea cu privire la informatiile deja disponibile, ocupa un loc aparte. Ca urmare a cresterii volumului informational, a aparitiei mai multor sisteme de cunostinte, problema documentarii devine din ce in ce mai dificila si, in acest moment, importanta care i se acorda este din ce in ce mai mare. Informatica documentara se transforma intr-un sistem de cunostinte necesar, dezvoltandu-se intr-o disciplina aparte: "o conceptie stiintifica moderna cu privire la procesul emiterii, inmagazinarii, prelucrarii si transferului de informatii." (Eco, Umberto,2000, pag. 64)

Acceptand existenta unui volum imens de informatie – aflat in continua crestere – avand bine stabilita o problema de cercetare, este necesara identificarea si folosirea corecta a informatiei.

Orice demers stiintific are sens in cazul cand cercetatorul cunoaste bine toate sursele literar-stiintifice de importanta majora cu referire la problema supusa cercetarii. Astfel, orice lucrare de cercetare demareaza prin consultarea cercetarilor efectuate anterior in domeniu.

Activitatea de documentare este indispensabila, prezentand o importanta deosebita in cercetarea stiintifica. Prin intermediul acesteia se ia cunostinta de experienta sociala dobandita in diferite domenii ale realitatii. (Epuran, 2005, pag. 131)

Documentarea este o etapa necesara a cercetarii si are drept scop cunoasterea experientei stiintifice din domeniul supus investigatiei, din domeniile afiliate si din celelalte domenii de cunoastere a realitatii. Este indispensabila desfasurarii optime a muncii oricarui cercetator. Cu ajutorul documentarii putem face cunostinta cu fondul de baza, cu noile conceptii, cu ultimele informatii aparute in domeniul sportiv.

Etapele documentarii

In general, o lucrare academica noua se bazeaza pe cercetarile si descoperirile predecesorilor. Deontologia profesiunii obliga cercetatorul care se inspira din munca unui coleg sau a unui predecesor sa citeze sursele . De cele mai multe ori actul de recunoastere se face prin notele de subsol sau prin inserarea bibliografiei la finalul lucrarii.

Etapele cercetarii bibliografice

Informarea generala asupra temei de cercetare propusa inseamna, in primul rand, cercetarea surselor prin parcurgerea atenta si listarea ideilor, argumentelor, demonstratiilor, ipotezelor, sistemelor conceptual-metodologice, enunturilor, explicatiilor si concluziilor privind subiectul cercetarii. Insasi informarea generala cuprinde mai multe etape: formarea viziunii de ansamblu asupra realizarilor anterioare in domeniu si temei propuse; sinteza teoretica, punerea la punct a instrumentarului conceptual-metodologic si explicativ pentru abordarea concreta si realizarea demarcatiei dintre ceea ce este deja realizat si ce va realiza autorul, la ce concluzie se va ajunge.

In stiinta, informarea si documentarea sunt elemente de uz permanent pentru specialistii din domeniul de cercetare si de pregatire a cercetatorului. Fondurile de documentare si informare sunt extrem de diverse: de la traditionalele biblioteci stiintifice la bibliotecile virtuale; de la informatia din domenii de cercetare foarte specifice la cele inrudite.

Munca de documentare se imparte in mai multe etape, dupa cum urmeaza:

Teoria pentru explicarea fenomenului cercetat

Cercetarea propriu-zisa, prin dezvaluirea rezultatelor in publicatiile sportive sau stiintifice, conduce, de cele mai multe ori, la crearea de noi ipoteze, la combaterea ipotezelor emise de alti cercetatori sau chiar la noi descoperiri stiintifice.

In acest mod, are loc o reordonare a cunostintelor existente in tema abordata (concepte, definitii, ipoteze), depistarea unor deficiente in abordarile anterioare din domeniului supus investigatiei, sugerarea unor noi aspecte de cercetare etc.

O conditie de baza a cercetarii si documentarii in domeniul sportiv este cunoasterea profunda a limbajului specific, metodelor si metodologiei de cercetare, cunoasterea logicii dezvoltarii domeniului, analiza critica a realizarilor din domeniu.

Indeplinirea acestor conditii vor servi la:

Surse de documentare

Umberto Eco mentioneaza mai multe tipuri de surse:

1. Documente primare

2. Documente secundare

Prelucrarea analitica si sistematica a documentelor primare. Scopul documentelor secundare consta in a-l ajuta pe cercetator in gasirea documentelor primare unde se afla informatia necesara. Printre aceste documente vom evidentia reviste de referinta, studii de sinteza, adnotari, informatie rapida, indexuri si cataloage bibliografice etc.

3. Microformate

Aceste sunt reprezentate in mod special de reproduceri de documente rare si extrem de pretioase pentru cunoasterea stiintifica. Caracteristica principala este inmagazinarea unui volum mare de informatii intr-un spatiu redus si posibilitatea schimbului de informatii fara risc de deteriorare precum si economisirea substantei prime din care sunt elaborate produse surse de informatie etc.

Referintele bibliografice

Descrierea bibliografica contine un numar strict necesar de cerinte. Referinta bibliografica este o parte necesara, un capitol aparte al lucrarii stiintifice.

Este usor de elaborat bibliografia cand cercetatorul a folosit pe parcursul investigatiilor sale fisele bibliografice, in care a fost introdusa o oarecare informatie, conform normelor si standardelor existente.

Referintele bibliografice elucideaza acele lucrari de baza, care au fost folosite drept surse notorii in domeniul ales.

Norme de baza in elaborarea referintelor bibliografice

Descrierea bibliografica se realizeaza conform Standardului National STAS 12629/1-88 (din 1994 si cu schimbarile ulterioare) si conform standardelor bibliografice internationale, inclusiv standardului STAS 6158-70 (Romania), conform caruia elementele referintei bibliografice trebuie luate de pe pagina de titlu sau din antetul acesteia.

Problema accesului la informatie

In ultimii 10-15 ani, s-a inregistrat o reducere dramatica a accesului publicului la informatiile necesare cercetarii, ca urmare a transferarii resurselor din formatul clasic, pe hartie, in cel electronic, mai ales in cazul publicatiilor periodice. Acest transfer a „incuiat" cercetarea documentara in baze de date extrem de bine controlate. In acest moment, de multe ori, informatiile sunt accesibile doar celor care fie fac parte din mediul academic sau din institute de cercetare care au abonamente la resursele electronice.

Ironia face ca majoritatea acestor informatii sa fi fost create folosind resursele publice: cercetatorii din institutiile publice realizeaza cercetarea, publica articolele aferente – de cele mai multe ori fara a percepe o taxa pentru ele – ca, in final, publicatiile sa perceapa taxe de abonament destul de mari de la institutele de cercetare pentru a avea acces la informatie. Institutele de cercetare mici, cercetatorii independenti si publicul in general au un acces foarte limitat la aceste informatii atat datorita costurilor, cat si barierelor reprezentate de tehnica sau de drepturile de autor.

Barierele financiare

In trecut, bibliotecile, dar si alte institutii cum sunt cele de cercetare, se puteau abona la publicatiile de care erau interesate. Acum, cele mai multe dintre informatiile de ultima ora sunt disponibile prin intermediul cataloagelor care contin sute sau chiar mii de titluri, dar ale caror abonamente au preturi pe care institutia nu le poate sustine.

Barierele impuse de licenta

Cele mai multe licente se limiteaza la membrii inscrisi sau la organizatiile abonate. Schimbul interbibliotecar este fie interzis, fie supus unor constrangeri foarte stricte.

Barierele tehnice

Fara o pregatire informatiile din aceste baze de date sunt greu de accesat, ceea ce se adauga la dificultatile pe care le intampina institutiile mici sau utilizatorii ocazionali.

Barierele impuse de proprietatea intelectuala

Majoritatea publicatiilor cer drepturi de proprietate intelectuala exclusive pentru materialele pe care le publica. Acest fapt interzice republicarea materialului intr-o alta publicatie.

Din ce in ce mai multi dintre cei care sunt implicati in activitati de cercetare realizeaza ca informatia de care au nevoie nu este disponibila decat in cazul in care institutiile in care activeaza contracteaza abonamente la aceste publicatii. Mai ales in Statele Unite, exista destul de multi cercetatori si academicieni care s-au transformat in adevarati avocati, pledand pentru strategiile de liber acces la informatie. Ei reprezinta una din cheile catre succesul crearii unui curent de schimbare, necesar pentru a propaga informatia detinuta de cercetatori catre domeniul public.

Ce este biblioteca virtuala?

In octombrie 2004, la Targul de carte de la Frankfurt, unul dintre cele mai puternice motoare de cautare a introdus conceptul de book search online. In esenta, serviciul ofera posibilitatea utilizatorului de Internet de a accesa o baza de date creata pe baza si din lucrarile celor mai cunoscute biblioteci din intreaga lume. Pentru publicatiile protejate de drepturile de proprietate intelectuala, motorul de cautare limiteaza automat numarul de pagini care pot fi vizionate de catre utilizator, precum si posibilitatea de descarcare a acestor volume. Dar, pentru lucrarile considerate intrate in domeniul public sau altfel de publicatii care nu intra sub incidenta legilor de copywright, exista posibilitatea descarcarii lor in format electronic.

Biblioteca virtuala este acea biblioteca in care sunt stocate formate digitale ale lucrarilor (spre deosebire de bibliotecile clasice, de microfilme sau altfel de suporturi) ce pot fi accesate prin intermediul computerelor.

Avantajele utilizarii bibliotecii virtuale

Bibliotecile traditionale sunt limitate, in primul rand, de spatiul de depozitare; cele virtuale au un potential de depozitare mult mai mare, doar prin faptul ca informatia astfel stocata ocupa mult mai putin spatiu fizic. Astfel, costul intretinerii unei asemenea biblioteci este mult mai scazut. Pe de alta parte, bibliotecile traditionale cheltuiesc sume importante cu angajatii, intretinerea publicatiilor etc. Cele virtuale nu au asemenea costuri.

Proiectul Gutenberg

Cel mai vechi proiect de tipul bibliotecii virtuale este proiectul Gutenberg. Proiectul a fost initiat in anul 1971 de catre Michael Stern Hart. Principalul scop al acestei initiative este acela de a pune la dispozitia utilizatorilor cat mai multe titluri, informatii sau altfel de materiale, intr-o maniera in care accesarea, citirea, cautarea sa fie la indemana oricui are un calculator. Filozofia acestui proiect, exprimata de initiatorul sau, Michael Hart, este una foarte simpla: „Incurajarea crearii si distribuirii de carti virtuale (ebooks)".

In cadrul proiectului, pe langa literatura clasica, se pot gasi diverse enciclopedii, compendii, dictionare si alte instrumente utile cercetarii stiintifice.

Concluzii

Oricare ar fi metoda de documentare pe care o alegeti pentru o lucrare de cercetare, clasica sau apeland la formele moderne, trebuie sa aveti in vedere lucrarile predecesorilor.

Metodele de stocare a informatiei se vor dezvolta din ce in ce mai mult, facand-o din ce in ce mai accesibila atat publicului specializat, cat si celui larg. Pentru lucrarile de cercetare vaste se recomanda apelarea la documentaristii specializati pe identificarea titlurilor in bazele de date existente.

Abstract

The main purpose of this article is to familiarize researchers and other parties involved in sports with the documentation techniques and sources that they can appeal to in their research paper elaboration.

In the last 15 years, the technological development impact, especially Internet, was strongly felt in all sportive areas. The emerge of virtual libraries and data bases, besides the fact that they facilitate documentation research, it has infinitely enlarge access to information.

In a world where information means power, access to it is essential, no matter what the activity area.

Bibliografie

ANDRONESCU, C. S., Tehnica scrierii academice. Bucuresti, Edit. Fundatiei „Romania de maine", 1997

ECO, Umberto, Cum se face o teza de licenta. Bucuresti, Edit. Pontica, 2000

ECO, Umberto, In cautarea limbii perfecte. Iasi, Edit. Polirom, 2002

EPURAN, Mihai, Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Exercitii fizice. Sport. Fitness. Editia a 2-a. Bucuresti, Edit. Fest, 2005

http://en.wikipedia.org/wiki/Project_Gutenberg. Aprilie 2007

http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_library. Aprilie 2007

http://www.gutenberg.org/wiki/Gutenberg:The_History_and_Philosophy_of_Project_Gutenbergby_Michael_Hart#The_Project_Gutenberg_Philosophy_.28continued. 29. Aprilie 2007