EVALUAREA CAPACITATII DE PERFORMANTA A VOLEIBALISTELOR PARTICIPANTE LA CM 2006

Prof. univ. dr. Marcel Horatiu SERBAN

Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca

Facultatea de Educatie Fizica si Sport - Extensia Bistrita

Cuvinte cheie: volei, capacitate performanta, evaluare

Abstract

The study of FIVB match sheets from the World Volleyball Championships gives the possibility to create models of performance capacity of the players, required for the enhancement of selection and focus training.

The mathematical processing and interpretation of data gives solutions to enhance the already existing models, by resizing them to other value levels, updated, which will guide us to an objective methodology of shaping the given parameters, in correlation with future predictions.

Mathematically processed data has focused on biometrical characteristics: age, height, weight, upsurge jump, on the spot jump and efficiency indexes of game actions: serve, reception, set, attack, block, dig, game structures, evaluated on team and on the skill of each player.

Introducere

Studiul fiselor de joc ale Federatiei Internationale de Volei de la Campionatele Mondiale de volei 2006, ne da posibilitatea sa constituim modele ale capacitatii de performanta ale jucatoarelor, necesare optimizarii selectiei si pregatirii specifice. Parametrii studiati, prelucrati matematic, ne ofera date si ne dau posibilitatea sa prevedem evolutia lor in timp.

Premise

Prelucrarea si interpretarea matematica a datelor ofera solutii de imbunatatire a modelelor specifice existente prin redimensionarea lor pe alte coordonate valorice, actualizate, care sa ne reorienteze spre o metodologie obiectiva de valorificare a parametrilor semnalati, in corelatie cu previziunile de viitor.

Subiecti si metode

Subiectii cercetati, fete, provin din fisele de joc (FIVB) ale echipelor participante la CM din 2006. Datele medii obtinute vor fi comparate cu evaluarile de la JO 2000, cand s-au utilizat aceleasi tehnici de calcul pentru parametrii investigati. Mentionam ca regulamentul de joc nu s-a mai schimbat semnificativ din anul 1999, iar echipele participante la CM din 2006 au avut timp suficient sa se adapteze cerintelor de joc, ceea ce nu se putea concretiza, la un nivel superior, in 2000.

Datele biomotrice si indicii de eficienta pe actiunile de joc (calculati prin functii obiectiv si coeficienti de corectie – Serban, 1999, pag. 144; 156) ofera indicatori medii pentru toate participantele si pentru elita jucatoarelor (cele mai bune 3 jucatoare).

Prelucrarile matematice au vizat datele biomotrice: varsta, inaltimea, greutatea, saritura cu elan, saritura de pe loc si indicii de eficienta ai actiunilor de joc: serviciul, preluarea din serviciu, ridicarea, atacul, blocajul, preluarea din atac, structura de joc, pe echipe si pe specializarea jucatoarelor pe posturi.

Interpretare

Modelele biomotrice de la JO 2000 si CM 2006 sunt prezentate in graficele de la 1 la 6. Datele generale (grafic 1), care sunt obligatorii pentru participarea jucatoarelor la o competitie oficiala a FIVB, arata ca selectia si potentialul biomotric ale acestora s-au schimbat la nivelul taliei, unde media a scazut cu aproximativ 2 cm, greutatea cu 2 kg, iar saritura cu elan si de pe loc cu 10 cm Practic, selectia este mai deficitara fata de anul 2000.

Graficul 1 - Valori biomotrice generale

Graficul 2 – Valori biomotrice - ridicatoare

 Jucatoarele ridicatoare (grafic 2) au clar parametrii diferentiati, talia si greutatea au scazut foarte mult, in jur de 6 cm si 6 kg, precum si sariturile specifice la atac si blocaj (cu si fara elan), intre aproximativ 14 si 12 cm, inregistrandu-se diferente mai mici la elita de 5 si 6 cm. Selectia biomotrica a ridicatoarelor este un regres.

Tragatoarele-ridicatoare (jucatoare de zona 2, grafic 3) sunt cu o varsta putin mai scazuta. Se remarca cresterea semnificativa a taliei intre 3 si 8 cm, pe general si elita, dar cu o greutate mai scazuta fata de talia crescuta. Sariturile raman aproximativ egale, cu toate ca talia este mai mare si ar trebui sa fie mai bune. Acest aspect ne duce la concluzia ca au un deficit de masa musculara activa rezultat din pregatire.

Graficul 3 – Valori biomotrice - tragatoare-ridicatoare Z2

Graficul 4 – Valori biomotrice - tragatoare Z3

La tragatoarele de zona 3 (centrii), jucatoare prin excelenta de blocaj si atac din ridicari cu traiectorie joasa, datele sunt grupate la toti parametri, cu exceptia sariturilor cu elan si de pe loc cu rezultate aproape de 10 cm.

Tragatoarele de zona 4 (grafic 5), jucatoare polivalente care participa la toate actiunile de joc, cu exceptia ridicarii, se incadreaza si ele in valori apropiate, cu mici exceptii. Varsta este usor mai scazuta, dar si aici sariturile cu elan si de pe loc au valori mai mici cu aproximativ 3 cm la datele generale din anul 2006, dar care nu este de o valoare semnificativa.

Graficul 5 - Valori biomotrice - tragatoare Z4

Graficul 6 – Valori biomotrice - libero

Jucatoarele din 2006 sant mai tinere cu aproximativ 3-4 ani, fapt ce presupune o specializare stricta, iar cele din 2000 au fost transformate din cele existente la momentul respectiv. Inaltimea jucatoarelor scade foarte mult cu aproximativ 10 cm si implicit greutatea corporala cu 9 kg. Sariturile nu intra in calcul pentru ca jucatoarele nu participa la atac si blocaj, contand doar preluarile din serviciu si atac.

Modelele actiunilor de joc si a structurii de joc, in general, si pe specializarea jucatoarelor pe posturi la JO 2000 si CM 2006 sunt prezentate in graficele 7-9. Graficul 7 prezinta indicii de eficienta ai actiunilor de joc si a structurii de joc a tuturor jucatoarelor investigate. Serviciul la general si la elita este valoric sub cel inregistrat in anul 2000. Initial, jucatoarele au recurs la serviciul din saritura si in ultima perioada au revenit la cel plutitor, pentru ca punctul de lovire trebuie sa fie foarte inalt si doar putine jucatoare il au. Aceasta actiune este inca in stadiul de definitivare, aspect ce se constata la eficienta scazuta a serviciului.

Preluarea din serviciu (grafic 7) este la valori excelente fata de anul 2000, atat la general, cat si la elita. Ridicarea dupa preluarea din serviciu este aproximativ egala, cu un usor avantaj pentru elita, 0.752 fata de 0.732. Valorile atacului dupa preluarea din serviciu sunt la fel, avand valori de 0.752 si 0.734 in favoarea anului 2006.

Blocajul s-a imbunatatit simtitor fata de anul 2000, dar in contrapartida a scazut dramatic preluarea din atac, cu valori care trebuie sa atentioneze specialistii (vezi grafic 7). Ridicarea si atacul dupa preluarea din atac au indici valorosi fata de anul 2000.

Toate aspectele arata faptul ca structura de joc inregistreaza un indice de eficienta mai scazut fata de anul 2000, 0.612 fata de 0.637.

Valorile indicilor de eficienta la ridicatoare (grafic 8) sunt mai scazute fata de anul 2000, aspect ce trebuie ameliorat in perioada urmatoare. Acelasi aspect se inregistreaza si la liber, unde indicii de eficienta sunt critici, fiind peste 0.1. Ambele specializari trebuie sa fie tratate cu seriozitate pentru ca jocul la fete se poate degrada in viitor.

Graficul 7 – Valorile actiunilor de joc si structurii de joc

Graficul 8 – Valorile actiunilor de joc la ridicatoare si libero

Tragatoarele din zona 2 au o eficienta mai scazuta fata de anul 2000, dar nu cu diferente critice pentru evolutia viitoare ale acestor sportive (grafic 9). Tragatoarele de zona 3 inregistreaza valori apropiate fata de anul 2000, cu toate ca acestea sunt in avantajul trecutului. Tragatoarele de zona 4 sunt si ele in scadere fata de anul 2000, cu diferente destul de ingrijoratoare.

Graficul 9 – Valorile actiunilor de joc la tragatoarele Z2, Z3 si Z4

Concluzie

Jucatoarele de volei sunt in regres fata de anul 2000 si de aceea este necesar sa se ia masuri de stabilizare a selectiei si pregatirii specifice, care este deficitara si cu repercusiuni asupra potentialului de joc.

Bibliografie selectiva

SERBAN, M. (1999), Gandirea-factor de optimizare a modelarii. Volei. Bucuresti, Ed. Printech

WWW fivb.com (2006), Campionatul Mondial de Volei. Japonia