VARIANTE DE CONTINUT LA EDUCATIE FIZICA IN CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

CICLUL CURRICULAR DE DEZVOLTARE

Prof.univ. Liliana MIHAILESCU

Universitatea Pitesti, Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Diana NEICU- Liceul „E. Lovinescu", Pitesti

Cuvinte cheie: curriculum la decizia scolii, dans sportiv, eficienta

Abstract

The identification of some sport branches that will contribute to the achievement of the school education objectives and their promotion for the optional classes content from the school decision curriculum, responds the desideratum concerning the diversification of the contents and values, attitudes and competences moulding foreseen in school curriculum.

The experimental research based on the tests battery used emphasized the sportive valences from different planes: socialization, motive, psycho–motive, affective. This demonstrates that this sport can be a viable option in the optional lessons from the school decision curriculum.

Introducere

In etapa actuala, instruirea si educatia au tendinta de a fi tot mai creative si diferentiate, iar curricula scolii isi gaseste fundamentele in scheme rationale si operationale care pornesc de la obiective relevante, competente, atitudini. Disciplinele didactice tind sa fie inlocuite de arii curriculare ce ofera posibilitatea unei abordari complexe si integrative. Aceasta caracteristica a scolii face posibila ideea predarii fundamentale pe dimensiunea etic-estetic.

Cercetarea noastra a vizat elaborarea unei programe pentru dans sportiv ca ramura de sport ce poate fi practicata in curriculum la decizia scolii in forme diferite, experimentarea acesteia si cercetarea competentelor dobandite de elevi .

Metodologie

Premisele cercetarii

Elevii ciclului curricular de dezvoltare, datorita intinderii in timp a acestuia, parcurg mai multe etape importante in cresterea si dezvoltarea lor, pe toate sferele, cu relevanta la disciplina educatie fizica si sport: motric, functional si neuropsihic. (Dragnea A, Bota I., pg.124-129; Horghidan V., 1997, pg.97-99; Egger K., 1994, pg.94-102)

Deprinderile motrice, specifice dansului sportiv, sunt accesibile procesului didactic, caracteristic ariei de educatie fizica si sport, varstelor cuprinse in ciclul curricular de dezvoltare, conform principiilor de utilizare a deprinderilor motrice specifice unor ramuri de sport, in lectia de educatie fizica. (Carstea Gh., 1996, pg. 63-69; Mihailescu L., 2006, pg.21-83; Rata G., Rata B., 2006, pg.11-19)

Dansul sportiv favorizeaza relatiile de socializare prin natura specificitatii sale, satisface cerintele invatarii prin descoperire si determina o stare de emulatie favorabila unor eforturi fizice specifice varstelor ciclului curricular de dezvoltare.

Ipoteza cercetarii

Prin utilizarea deprinderilor motrice specifice dansului sportiv, in orele de optional in curriculum la decizia scolii se pot realiza eficient obiectivele educatiei fizice scolare la ciclul curricular de dezvoltare.

Metodele de cercetare

In lucrare, am utilizat mai multe metode de cercetare in sistem: metoda documentarii, metoda anchetei, metoda observatiei, metoda experimentului pedagogic, metoda testari, metoda statistico-matematica.

Continut

Am conceput, elaborat si experimentat o programa pentru lectiile optionale in Curriculum la decizia scolii pentru dans sportiv cu titlul generic "Educatie fizica continua". Programa este valabila pentru toti elevii ciclului curricular de dezvoltare cu respectarea indicatorilor metodici si a fost experimentata la Scoala 19 din Bucuresti in perioada septembrie 2006 - mai 2007, 18 elevi ale caror caracteristici principale sunt in tabelul urmator.

Argumentele care au stat la baza conceptului nostru de promovare a dansului sportiv la nivelul scolii au in vedere valorile, actiunile si comportamentele induse copiilor si acestea sunt urmatoarele:

Tabelul 1

Caracteristicile grupului de experiment

Nr. crt. Nume prenume Data nasterii Inaltime [m] Cls. Nr. ore/ sapt. Dans preferat 1 I. R. 20.11.1997 1.25 a III-a 1-2 samba 2 E.A 22.07.1997 1.20 a III-a 1-2 samba 3 R.A 26.04.1997 1.20 a III-a 1-2 samba 4 E.A 07.10.1997 1.35 a III-a 1-2 cha-cha 5 S.A 19.12.1998 1.15 a II-a 1-2 cha-cha 6 A.A. 14.11.1998 1.15 a II-a 1-2 cha-cha 7 C.A. 05.09.1997 1.18 a III-a 1-2 cha-cha 8 A.A. 30.12.1997 1.20 a III-a 1-2 jive 9 G.A. 06.04.1997 1.37 a III-a 1-2 jive 10 D.A. 06.07.1997 1.24 a III-a 1-2 samba 11 I. C. 10.03.1997 1.30 a III-a 1-2 cha-cha 12 A. I. 27.05.1998 1.25 a II-a 1-2 jive 13 C.M. 06.09.1998 1.25 a II-a 1-2 jive 14 M.A. 02.11.1996 1.45 a IV-a 1-2 cha-cha, vals 15 G.A. 06.07.1996 1.48 a IV-a 1-2 cha-cha, vals 16 M.M. 23.10.1996 1.46 a IV-a 1-2 jive, samba 17 I.M. 19.11.1996 1.40 a IV-a 1-2 vals 18 P.T. 12.06.1996 1.48 a IV-a 1-2 vals

Programa pentru dans sportiv

Obiectivele cadru pentru ciclul curricular de dezvoltare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 1.Dezvoltarea capacitatii de efort aerob sa dezvolte (sa mentina) capacitatea de lucru in regim aerob a sistemului cardiorespirator; sa dezvolte capacitatea de lucru, in regim aerob, a intregului corp pe grupe si lanturi musculare; sa obtina o stare psihica, favorabila sustinerii efortului; sa obtina relaxarea fizica si psihica.   exercitii variate care se adreseaza tuturor grupelor musculare cu un numar de repetari si intensitate medie in planuri si directii diferite, cu viteza, ritm si grade, diferite, de contractie; miscari de respiratie si intindere; exercitii/miscari specifice dansului sportiv care vor crea un varf de frecventa cardiaca iar apoi mentinerea acesteia pe un platou. 2. Dezvoltarea calitatilor motrice la un nivel optim varstei sa dezvolte tonusul muscular, elasticitatea musculara, mobilitatea articulara si supletea; sa creeze, independent, exercitii de ameliorare a propriei dezvoltari fizice in cadrul unui program. miscari specifice dansului sportiv, de influentare selectiva, executate in tempo, moderat sau rapid, cu numar de repetari, intr-o succesiune metodica; efectuarea blocurilor coregrafice, individual sau cu partener (in pereche); parcurgerea unor coregrafii cu efort continuu sau fractionat. 3. Asigurarea unui fond de deprinderi motrice utile vietii cotidiene si socializarii sa aplice, constient si eficient, deprinderile motrice insusite in diferite situatii;   repetarea deprinderilor motrice in forma lor de baza; crearea unor noi situatii, variate, de aplicare a deprinderilor motrice. 4. Mentinerea si intarirea starii de sanatate sa sesizeze relatiile dintre motricitate si psihic; sa previna instalarea viciilor de postura. autoobservarea cauzelor care limiteaza sau stimuleaza capacitatea de efort ; antrenarea capacitatii de rezistenta psihica la efort ; exercitii corective si hipercorective in regim de control si autocontrol.

Continuturi (exemple)

A. Pozitiile principale ale corpului :

B. Exercitii/miscari introductive de incalzire

Sunt exercitii efectuate din diferite pozitii care au in vedere pregatirea organismului si intrarea in ritmul specific dansurilor standard sau latino-americane. Pentru dansuri standard (ST): ducerea bratelor, prin inainte, lateral, fara ridicarea umerilor si indoirea coatelor, la un unghi de 90⁰; exercitii de balans alternativ, de pe un picior pe celalalt, in diferite directii; exercitii de indoire si intindere a genunchilor, simultan si alternativ, cu transfer de greutate si cu deplasari, in diferite planuri; miscari de swing si sway. Pentru dansuri latino-americane (LA): din stand sau stand departat, ducerea bratelor inainte si lateral, fara ridicarea umerilor si control la nivelul degetelor; exercitii de miscare a soldului, cu diferite axe de rotatie, cu sau fara indoirea genunchilor si cu sau fara lucrul talpii.

C. Exercitii/Miscari pentru incalzirea propriu-zis : pentru ST: natural turn, reverse turn, in 3 timpi (cu diferenta ca, in vals-lent, pe timpul 1, se efectueaza un pas mai mare decat in quick-step, pe acelasi timp; in vals-lent, se va observa o usoara ridicare in quick-step, se va dansa la acelasi nivel). Pentru LA: chucharachas ( in 8 sau lateral); chasse (in diferite directii).

D. Exercitii/Miscari specifice: Slow waltz: natural turn; reverse turn; spin; wisk.

Quick-step: quarter turn; lock step. Cha-cha: basic movement; basic in time. Jive: basic movement;under arm turn. Se vor executa, pe sens de dans, individual si cu partener, la un timp sau la doi timpi.

E. Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale

F. Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii spatelui

G. Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii membrelor

Exercitiile de la punctele "E", "F" si "G" pot fi concepute si sistematizate de profesorul de specialitate.

H. Exercitii pentru suplete si relaxare :

Modalitati de evaluare

Cunoasterea si executarea, corecta, a principalelor pozitii ale corpului, specifice dansurilor ST si LA, individual sau cu partener; efectuarea, minim, a unei structuri de pasi, specifica sectiunilor dansului sportiv, pe muzica; teste pentru evaluarea calitatilor motrice.

Rezultate, discutii

Esantionul experimental supus cercetarii noastre a fost testat in doua etape importante ale experimentului pedagogic, la demararea acestuia si dupa parcurgerea programei propusa de noi, si elevii grupei au fost observati, permanent pe cateva planuri prioritare: de socializare; aptitudinal, motric, afectiv.

Prin analiza fiselor de observatie am constatat ca in planul socializarii, la finalul experimentului, dansul sportiv a determinat realizarea obiectivelor de socializare prin constructiile specifice care au indus la nivelul elevilor urmatoarele competente: natura creativa si colaborativa; incredere in sine si respect fata de propria persoana si partener; dezvolta comunicarea pe ambele canale : verbala si nonverbala, spiritul de fairplay.

Practicarea dansului sportiv a determinat reducerea izolarii sociale sau a caracterului excluderii, toti copiii comunicand intre ei si contopindu-se in activitatile derulate.

Din observatiile, realizate pe parcursul experimental, am constatat ca toti elevii si-au insusit elementele tehnicii dansurilor din programa: vals lent, quick step, cha-cha, jive. Numarul mare de repetari si exersarea deprinderilor specifice dansului sportiv s-a adaugat mijloacelor utilizate pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a fortei pe grupe musculare, precizata in programa, determinand cresterea capacitatii motrice a elevilor.

Testarea capacitatilor coordinative s-a realizat prin probe specifice: Echilibru dinamic pe banca de gimnastica (o banca de gimnastica cu lungimea de 4 m si latimea partii inguste de 10 cm, cronometru). Banca de gimnastica cu partea ingusta in sus se plaseaza la distanta de 1,5 m de la linia de start. Elevul, cu degetele bratului stang pe sub cel drept, se apuca de urechea dreapta, iar in palma bratului drept ia o minge de tenis. La comanda "start", acesta alearga pe partea ingusta a bancii, se intoarce imprejur, si alearga inapoi. Rezultatul se determina dupa timpul (cu precizia de 0,1 sec) de parcurgere a distantei de la linia de start pana la capatul bancii si inapoi. Exercitiul nu se considera executat daca elevul schimba pozitia corpului sau cade mai mult de trei ori. In locul unde a avut loc caderea, elevul trebuie sa urce, din nou pe banca si sa continue executarea. Dupa explicare, demonstrare si o incercare de proba, se executa alta, de control: Proba Romberg (determinarea capacitatii de pastrare a echilibrului corpului); Tapping-test (determinarea simtului de ritmicitate).

La testarea initiala, in proba de echilibru, cel mai mic timp realizat este 4,4 secunde, iar cel mai mare timp realizat este de 7,1 secunde, media aritmetica fiind de 5,52 secunde.10 subiecti (55%) au inregistrat rezultate sub media aritmetica si 8 subiecti (45%) au obtinut rezultate peste media aritmetica. Abaterea standard este de 0,72 secunde, existand omogenitate la nivelul subiectilor, rezultand un coeficient de variabilitate de 13,06%.

Figura 1 - Testarea initiala la proba de echilibru dinamic

Rezultatele acestui test, la testarea finala, sunt prezentate sugestiv in graficul 2. Analiza statistica ne permite sa constatam ca cel mai mic timp realizat este de 4,3 secunde, iar cel mai mare timp realizat este de 6,6 secunde, media aritmetica fiind de 5,38 secunde. 10 subiecti (55%) au inregistrat rezultate sub media aritmetica si 8 subiecti (45%) au obtinut rezultate peste media aritmetica. Abaterea standard este de 0,73 secunde, existand omogenitate la nivelul subiectilor, rezultand un coeficient de variabilitate de 13,69%.

Cel mai mic timp realizat, la prima testare, este de 2 secunde, iar cel mai mare timp realizat este de 47,7 secunde, media aritmetica fiind de 11,6 secunde. 66% dintre subiecti (12) au inregistrat rezultate sub media aritmetica si 6 subiecti (34%) au obtinut rezultate peste aceasta. Abaterea standard este de 13,8 secunde, neexistand omogenitate la nivelul subiectilor, coeficient de variabilitate de 118,1%., confirmand acest lucru.

La finalul cercetarii, constatam cresteri ale performantelor in secunde, media aritmetica ajunge la 12,7, 14 subiecti (78%) au inregistrat rezultate sub media aritmetica si 4 subiecti (22%) au obtinut rezultate peste medie aritmetica. Abaterea standard este mai mica,13 secunde, lipsa omogenitatii la nivelul subiectilor se mentine.

Figura 2 - Testarea finala la proba de echilibru dinamic

La proba Topping, cea mai mica medie realizata (pentru patru etape de testare), la testarea initiala, este de 29 puncte, iar cea mai mare medie realizata este de 52,7 puncte, media aritmetica generala fiind de 40,62 puncte. 12 subiecti (66%) au inregistrat rezultate sub media aritmetica generala. Abaterea standard este de 8,50 secunde, existand o relativa omogenitate la nivelul subiectilor, rezultand un coeficient de variabilitate de 20,1%.

La testarea a doua, cea mai mica medie realizata este in scadere, de 27,7 puncte, iar cea mai mare (patru etape de testare) este de 54,5 puncte, fata de 52,7 la prima testare. Media aritmetica este de 42,12 puncte. Abaterea standard - 8,81 secunde, CV. - 19,8%.

Figura 3 - Testarea finala la Tapping

Figura 4 - Testarea finala la testul Romberg

Concluzii

Utilizarea mijloacelor specifice dansului sportiv la ciclul curricular de dezvoltare influenteaza pozitiv capacitatea de integrare in grup a elevilor la aceasta varsta, determinand urmatoarele componente si atitudini natura creativa si colaborativa; incredere in sine si respect fata de propria persoana si partener; dezvolta comunicarea pe ambele canale: verbala si nonverbala, spiritul de fair-play.

Experimentul pune in evidenta faptul ca prin utilizarea deprinderilor specifice dansului sportiv la acest ciclu curricular se realizeaza obiectivul educatiei fizice de: extindere a fondului propriu de deprinderi motrice si educarea/ dezvoltarea calitatilor motrice si psihomotrice. 

Invatarea deprinderilor motrice specifice dansului sportiv este compatibila varstei elevilor ciclului curricular de dezvoltare si satisface dezideratul de perspectiva al educatiei pe tot parcursul vietii ( educatie permanenta) privind educatia fizica integrata in acest concept.

Propunem introducerea dansului sportiv ca ramura de sport obligatorie in programa scolara de educatie fizica la acest ciclu prin contributia acesteia reflectata pe parcursul cercetarii noastre.

Bibliografie

CARSTEA, Gheorghe (1996, Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Bucuresti, Edit. Universul

DRAGNEA, A., BOTA A. (1999), Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica

HORGHIDAN, V. (1997), Metode de psihodiagnostic. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica

MIHAILESCU, L. (2006), Teoria educatiei fizice si sportului. Note de curs. Universitatea din Pitesti

RATA, Gloria, RATA, Bogdan (2006), Aptitudinile in activitatea motrica. Bacau, Edit. EduSoft